A împiedicat oare diplomația ungară vizita Suveranului Pontif în România în anul Centenarului Marii Uniri? Poate ne va răspunde Szijjarto Peter pe timpul prezenței sale în România!

Autor 1395 vizualizări


Din ce în ce mai multe agenții de știri dau ca certă prezența Suveranului Pontif în România în cursul anului 2019. O lovitură importantă a diplomației române, care a încercat din răsputeri, de mai bine de 2 ani de zile, convingerea Papei să pregătească o vizită în România. Inițial negocierile au fost purtate pentru anul 2018, însă fără să ofere explicații consistente, Vaticanul a declinat invitația de a vizita România în anul Centenarului, preferând, se pare, să facă acest gest foarte important din punct de vedere diplomatic pe parcursul anului 2019. 

Surse bine informate de la Vatican spun că un rol crucial în convingerea Papei să nu fie prezent în România, în anul 2018, l-ar fi avut autoritățile ungare, care, prin toate mijloacele avute la dispoziție, pe filiera catolica, l-au determinat pe Sfântul Părinte să amâne cu un an vizitarea Bucureștilor. Iar unul din așa-zisele argumente invocate se referea la situaţia înfiinţării Liceului Teologic Romano-Catolic din municipiul Târgu Mureș, temă folosită şi pentru şantajarea României, prin blocarea votului pentru aderarea la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică - OCDE. Un pretext fals, în condițiile în care acest liceu funcționează fără probleme de la începutul acestui an școlar, iar tergiversarea înființării sale a fost cauzată exclusiv de conducerea UDMR, care a forţat înfiinţarea unităţii şcolare fără respectarea normelor legale, care prevedeau modalitatea de înființare a unei unități școlare de învățământ. Este de notorietate, de altfel, implicarea activă a trimisului Vaticanului la Bucureşti, în susţinerea publică a poziţiei ungare faţă de subiectul liceului de la Târgu Mureş.  

Dacă Budapesta a avut sau nu vreun rol în blocarea vizitei Papei în România în anul Centenar ar putea fi un subiect necesar de clarificat în cadrul următoarei întâlniri dintre miniştrii de externe ai celor două ţări, programată pentru 9 noiembrie 2018, la Bucureşti, aşa cum poate Budapesta va fi întrebată, totuşi, dacă respectul faţă de Ziua Naţională a unui stat european este sau nu este un gest de civilizaţie şi normalitate şi dacă şi în acest an diplomaţii ungari au interdicţie de a participa la sărbătoarea zilei de 1 Decembrie. Reamintim că guvernul României respectă şi salută în fiecare an sărbătoarea maghiarilor de pretutindeni, de la 15 martie, a cărei semnificaţie istorică reală înseamnă, de fapt, debutul masacrării a peste 40 mii de români ardeleni, în timpul Revoluţiei de la 1848-1849. 

Din păcate însă, cel mai probabil autorităţile române vor tăcea şi de această dată şi vor asculta în linişte solicitările Budapestei de clarificare a situaţiei celor doi extremişti maghiari condamnaţi pentru acte de terorism, în deja celebrul caz Beke-Szocs, în condiţiile în care semnalele publice ale oficialilor maghiari arată nu doar că Ungaria a declanşat un adevărat război refugiaţilor, ci şi sprijină făţis naţionalismul revizionist al grupării reprezentate de cei doi condamnaţi şi, implicit, faptele pentru care aceştia au fost condamnaţi. Sau, mai grav, vor aştepta şi, probabil, aproba cerinţele ungare pe implementarea legii off-shore, dat fiind interesul major al Budapestei pentru gazul din Marea Neagră şi scandalul generat în vara acestui an de declaraţiile şefului FGSZ (transportatorul ungar de gaze), Kristof Terhes, dublate de declaraţiile ministrului ungar de externe la Washington, când a acuzat în mod fals România că nu ar respecta angajamentele internaţionale în privinţa interconectării conductelor de gaze, afirmaţii pentru care nici până în prezent Budapesta nu a oferit explicaţii.

""