Spartanii şi riturile de trecere

Riturile de trecere au o importanţã fundamentalã în integrarea socialã a tinerilor spartani. Spartanii întrebuinţau aceste rituri în cadrul sistemului educaţional în vederea optimizãrii socializãrii, cu accent deosebit pe activitãţile fizice. » citeste mai mult

Un tsunami i-a apărat pe vechii greci de invazia persanilor

O echipă de geologi germani este convinsă că primul tsunami înregistrat în analele istoriei - de către Herodot - a protejat satul Potidaea de atacul armatelor persane. » citeste mai mult

Au existat amazoanele cu adevãrat ?

Chiar dacã amzoanele sunt o invenţie poeticã, mitul lor s-a hrãnit dintr-o realitate. Au existat momente în istorie când femeile au luat calea armelor. Minunate şi monstruoase, amazoanele cristalizeazã ş fantasme contemporane. Dar înainte de a constitui garda tiranilor moderni sau de a inspira comunitãţile de lesbiene, înainte de a deveni simbolul unui cavalerism aristocratic feminin,... » citeste mai mult

Cine l-a omorât pe Alexandru cel Mare?

Babilon, 11 iunie, 323 a.Hr., ora 5 dupã-amiaza. Alexandru cel Mare moare la vârsta de 32 de ani, dupã ce a devenit artizanul unui imperiu care se întindea din Albania pânã în Pakistan. Nimeni nu a putut sã ofere pânã acum informaţii exacte privind moartea marelui general. Iar recent teoriile s-au inmulţit. Misterul este probabil de nedezlegat, şi totuşi irezistibil. Conspiraţionismul a... » citeste mai mult

Trei greci uitaţi: Protarh, Eudoxos şi Prodicos

Din multe puncte de vedere Platon apare ca un dramaturg modern, care scrie ca un polemist incapabil sã piardã. De altfel Diogene Laertios menţioneazã faptul cã filosoful a debutat in viaţa publicã scriind versuri şi tragedii. Dialogurile sale se preteazã la punere în scenã, iar personajele sunt purtãtori de teze simple. În general Socrate are rolul de personaj pozitiv, iar ceilalţi sunt... » citeste mai mult

Grecii au avut o economie proastã încã din antichitate

Situaţia economicã precarã a Greciei are o istorie îndelungatã, susţine Matthew Lynn, autor al lucrãrii ”Bust: Greece, The Euro and The Sovereign Debt Crisis”, publicatã anul trecut. În 1929 economistul Charles Bullock de la Universitatea din Harvard publicã un eseu excelent despre un experiment monetar desfãşurat de Dionysius cel Bãtrân, tiran al Syracuzei între anii 407 şi 367... » citeste mai mult

Statul athenian in viziunea lui Aristotel

„III. Vechea constituţie, înainte de Dracon, era constituită astfel: toate slujbele erau în mâna celor de neam sau cu avere. Slujbele erau la început pe viaţă, pe urmă erau pe 10 ani. Cele mai însemnate şi cele mai vechi erau ale „Regelui” [arhontelui basileu], a căpitanului oştilor (polemarchul) şi a arhontelui [eponim]. Dintre ele cea mai veche era slujba „Regelui”, căci aşa o... » citeste mai mult

15 detalli despre vechile olimpiade...

Nu se ştie exact care este originea primelor jocuri. Unul dintre mituri relateazã cã Hercule a participat la o cursã în Olympia şi a cerut ca aceastã sã se repete la fiecare patru ani. » citeste mai mult

Sã îmbinãm modernul cu anticul...

Cultura contemporanã pune foarte mult accent pe noutate. Profesorul Armand D'Angour de la Jesus College, Oxford, autor al unei cãrţi care încearcã sã arate relevanţa îmbinãrii dintre vechi şi nou în cadrul receptãrii civilizaţiei greceşti (”The Greeks and the New”, Cambridge University Press, 2001), argumenteazã cã ar trebui sã avem o viziune mai echilibratã asupra antichitãţii ,... » citeste mai mult

Tiranii epocii arhaice

Tirania are legãturã cu încercarea cetãţii epocii arhaice de a construi identitatea corpului sãu politic şi celei a conducerii cetãţii. Totodatã, fenomenul se petrece şi în cadrul transformãrii puterii politice odatã cu Alexandru cel Mare. Termenul de “tyranos” provine din zona micro-asiaticã, mai precis din Lydia, desemnându-l pe cel care deţine puterea prin mijloace... » citeste mai mult

Roirea grecească şi întemeierea de cetăţi

După o perioadă de generală decădere în lumea greacă, se produce un salt către o nouă organizare statală, către epoca arhaică. Din punct de vedere cronologic, aceasta debutează la sfârşitul secolului al IX-lea. Prin ce se remarcă noua etapă din istoria Greciei? Prin câteva procese deosebite. Este vorba despre reapariţia organizării statale, alături de reapariţia scrierii,... » citeste mai mult

Bãtãlia de la Chaeronea: sfârşitul independenţei greceşti

Marea luptã de la Chaeronea, desfãşuratã în 338 a.Hr., se poartã între regele Filip al II-lea al Macedoniei şi grecii din Athena şi Theba, marcând practic ştirbirea definitivã a independentei lumii greceşti. Rãzboiul dintre oraşele greceşti şi Macedonia devine inevitabil în momentul în care, în 340, regele Filip asediazã Perinthus, localizat pe malul vestic al Mãrii Marmara, şi... » citeste mai mult