• Pizza: cum a ajuns mâncarea săracilor din Napoli cel mai iubit preparat din lume

    Puține mâncăruri sunt asătzi mai faimoase și mai apreciate în întreaga lume decât pizza. Considerată în prezent mai degrabă un tip de fast food din cauza popularizării ei în Statele Unite și asocierii ei cu o dietă mai puțin sănătoasă, pizza tradițională este, în Italia, o mâncare autentică. Italienii își iau pizza foarte în serios, au reguli...

  • Terasa Oteteleşanu şi Hotel Frascatti: academii boiereşti de şpriţ şi bere

    Acum un veac şi mai bine, pe Calea Victoriei 49, boema noastră artistică şi literară îşi durase fief trainic şi primitor la „Terasa Oteteleşanu”, cârciumă găzduită în casele prestigioasei familii de boieri olteni. Toată crema culturii noastre începând de la Eminescu, Caragiale şi Macedonski, Vlahuţă sau Coşbuc, ori mai tinerii Ilarie Chendi, Emil...

  • O vacanţă neconvenţională în Cuba: opt atracţii istorice cubaneze

    De la călătoria lui Cristofor Columb din 1492, până la evenimentele de la Golful Porcilor şi criza rachetelor, Cuba a avut o istorie tumultoasă, plină de evenimente cu însemnătate. Cândva cunoscută drept „perla Antilelor”, Cuba încă are de oferit turiştilor numeroase experienţe interesante. Dintre toate plăcerile oferite de statul insular, am ales...

  • Conversaţia tragicomică dintre Carol I şi generalul Golescu. Cum a reacţionat prinţul german când a văzut palatul jalnic în care urma să trăiască

    Primul contact al regelui Carol I cu Bucureştiului secolului al XIX-lea a constituit un şoc cultural pentru monarhul german, din care şi-a revenit cu greu. Aducerea prinţului german Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen la conducerea Principatelor Unite constituie unul dintre actele politice strălucite ale politicienilor români din secolul al XIX-...

  • Cei mai cunoscuţi torţionari din comunism: Enoiu, Crăciun, Ficior, Moromete, Vişinescu

    Cei mai cunoscuţi torţionari din comunism. Angajaţi ai Securităţii din primii ani ai instituţiei, Gheorghe Enoiu, Gheorghe Crăciun sau Alexandru Vişinescu au fost printre comuniştii responsabili cu torturarea deţinuţilor din închisori sau colonii de muncă. Cei mai cunoscuţi torţionari din comunism. Gheorghe Enoiu, „Măcelarul de la Interne” „...

  • Cimitirul de avioane de pe fundul Oceanului Pacific

    Brandi Mueller, instructor de scuba diving, a publicat recent o colecție impresionantă de fotografii cu avioane militare americane ce zac, de șapte decenii, pe fundul Oceanului Pacific. Descoperite în preajma Ilelor. Marshall, unde în timpul celui de-al Doilea Război Mondial s-au desfășurat confruntări între americani și japonezi, aceste avioane...

  • Rio de Janeiro, perla Americii Latine

    Rio de Janeiro este supranumit Cidade Maravilhosa. Și nu degeaba. Cu o istorie de 450 de ani - a fost fondat pe 1 martie 1565, de exploratorul portughez  Estacio de Sa - orașul brazilian a înflorit în fiecare epocă. Astăzi, dincolo de aspectele gri ale societății, este cunoscut drept un „templu al distracției”, unul dintre principalele atracții...

  • Ghidul Michelin: cum a ajuns un producător de anvelope să publice cel mai cunoscut ghid de restaurante din lume

    Visul oricărui bucătar nu este neapărat să gătească cea mai bună mâncare, ci ca aceasta să fie apreciată de cât mai mulți oameni. Iar aprecierea nu vine oricum, ci printr-o distincție cu adevărat specială: o stea, două... sau chiar trei. Vorbim, bineînțeles, de faimoasele stele Michelin, prin care se disting cele mai bune restaurante din lume....

  • La trenurile Shinkansen din Japonia viteza e depășită doar de punctualitate

    În spaţiul românesc, căile ferate japoneze reprezintă, fără îndoială, un model de companie feroviară care se deosebeşte radical de CFR-ul autohton, fie numai prin simplul fapt că întârzierile trenurilor totalizează, în decursul unui an, cel mult 1-2 minute. Mai mult: compania cere scuze publicului pentru neplăcerile cauzate, iar managerii...

  • Veruschka, un cameleon în modă

    Veruschka reprezintă imaginea anilor ’60-’70 în industria modei. A devenit primul model recunoscut pe plan mondial, a fost căutată de toate casele de modă și revistele de profil prestigioase. Înaltă, slabă și de o frumusețe est-europeană atipică vremurilor, Veruschka s-a reinventat constant și a adus meseriei sale valențe artistice, dincolo de...

  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

Istoria Modei

Alassio, Italia, 1922

Blugii au o istorie de mai bine de 500 de ani

Confecţionaţi dintr-o ţesătură rezistentă numită denim, care-i făcea greu de murdărit, dar, în acelaşi timp, uşor de spălat, pantalonii indigo concepuţi iniţial pentru muncitori i-au cucerit pe...

Al Doilea Război Mondial

Mussolini: Hitler, un fraier sentimental!

Jurnalele intime ale amantei fostului dictator italian Benito Mussolini, Claretta Petacci, care era mai tânără decât el cu aproape 30 de ani şi cu care a avut o relaţie de nouă ani,...


Bătălia de la Waterloo, în urma căreia Napoleon a fost înfrânt de armatele...

1940 - Al Doilea Război Mondial - Generalul francez Charles de Gaulle cere compatrioţilor săi, în cadrul unei emisiuni transmise de postul de radio BBC, să continue lupta (Apelul de pe 18 iunie)....



  • Ianuarie
  • Februarie
  • Martie
  • Aprilie
  • Mai
  • Iunie
  • Iulie
  • August
  • Septembrie
  • Octombrie
  • Noiembrie
  • Decembrie
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
  • 11
  • 12
  • 13
  • 14
  • 15
  • 16
  • 17
  • 18
  • 19
  • 20
  • 21
  • 22
  • 23
  • 24
  • 25
  • 26
  • 27
  • 28
  • 29
  • 30
  • 31

O vacanţă neconvenţională în Cuba: opt atracţii istorice cubaneze

De la călătoria lui Cristofor Columb din 1492, până la evenimentele de la Golful Porcilor şi criza rachetelor, Cuba a avut o istorie tumultoasă, plină de evenimente cu însemnătate. Cândva cunoscută drept „perla Antilelor”, Cuba încă are de oferit turiştilor numeroase experienţe interesante. Dintre toate plăcerile oferite de statul insular, am ales opt locuri cu însemnătate istorică ce pot fi vizitate: 1. Centrul vechi al HavaneiOraşul Havana a fost fondat de spanioli în anul 1519 şi a fost cândva cel mai mare port din regiune. Astăzi, centrul vechi al Havanei încă păstrează atmosfera trecutului: delimitat de zidurile originale ale oraşului şi presărat cu cinci plazas mari – fiecare cu propriul său stil arhitectural – centrul vechi reprezintă o combinaţie originală de monumente în stil baroc şi neoclasic, cu străzi înguste mărginite de case pitoreşti. Printre principalele atracţii turistice se numără Catedrala de San Cristobal, construită în stil baroc, una dintre cele mai vechi din Americi şi cea care a păstrat cândva rămăşiţele pământeşti ale lui Cristofor Columb, şi Castillo de la Real Fuerza, cea mai veche cetate colonială încă în picioare din cele două Americi. Întregul centru vechi al Havanei a fost desemnat patrimoniu mondial UNESCO, împreună cu vechile sale instalaţii defensive – care includ unele dintre cele mai mari şi mai vechi fortificaţii din piatră, încă existente, de pe teritoriul Americilor.[[{"fid":"65544","view_mode":"default","fields":{"format":"default","field_file_image_alt_text[und][0][value]":"","field_file_image_title_text[und][0][value]":"","field_descriere[und][0][value]":""},"type":"media","attributes":{"height":450,"width":600,"class":"media-element file-default"},"link_text":null}]]2. Parque Histórico Morro y Cabaña Principalele atracţii din acest parc istoric, care se află vis-a-vis de portul vechiului oraş, sunt două fortăreţe impunătoare: Castelul Morro şi La Fortaleza de San Carlos de la Cabaña. Construit de spanioli începând din 1589, cu scopul de a oferi protecţie în faţa piraţilor, pitorescul Castel Morro găzduieşte astăzi câteva mici muzee. Vizitatorii pot explora, de asemenea, şi bastioanele, barăcile şi farul încă funcţional şi se pot bucura de priveliştea panoramică asupra oraşului. Situată într-o vale adâncă, Fortăreaţa La Cabaña, construită în secolul al XVIII-lea, funcţionează aproape ca un oraş în miniatură – are chiar şi propriul magazin de trabucuri. Che Guevara a folosit fortăreaţa ca centru de comandă în 1959, fapt comemorat în una dintre expoziţiile organizate aici. În fiecare noapte, o gardă de onoare în costume militare de secol XVIII trage o salvă cu unul dintre tunurile fortului în faţa mulţimii adunate, care poate strânge până la o mie de curioşi.[[{"fid":"65545","view_mode":"default","fields":{"format":"default","field_file_image_alt_text[und][0][value]":"","field_file_image_title_text[und][0][value]":"","field_descriere[und][0][value]":""},"type":"media","attributes":{"height":400,"width":600,"class":"media-element file-default"},"link_text":null}]] 3. TrinidadAscuns în inima provinciei cubaneze Sancti Spiritus, oraşul de secol XVI Trinidad este un triumf al conservării istorice – cercetătorii spun că labirintul său de case şi biserici în culori pastel reprezintă unul dintre cele mai importante colecţii de arhitectură colonială din spaţiul american. Oraşul s-a dezvoltat în vremea când industria zahărului era la apogeu – industrie care a înflorit în zonă de la sfârşitul secolului al XVIII-lea până la sfârşitul secolului al XIX-lea. Întregul oraş – dar şi apropiata Vale a Fabricilor de Zahăr – este înscris în patrimoniul UNESCO; totuşi, una dintre atracţiile sale principale este Plaza Mayor, care cuprinde şi Palatul Cantero, construit în stil neoclasic, unde poate fi vizitat muzeul de istorie a oraşului şi de unde se poate admira panorama zonei.[[{"fid":"65546","view_mode":"default","fields":{"format":"default","field_file_image_alt_text[und][0][value]":"","field_file_image_title_text[und][0][value]":"","field_descriere[und][0][value]":""},"type":"media","attributes":{"height":399,"width":600,"class":"media-element file-default"},"link_text":null}]] 4. Comandancia de la Plata, Gran Parque Nacional Sierra MaestraCocoţat pe vârful unui munte, mai mereu învăluit în ceaţă, edificiul a fost centrul rebelilor lui Fidel Castro, stabilit aici în 1958, când lupta împotriva guvernului lui Batista. Pentru a ajunge aici, călătorul trebuie să urce timp de patru ore prin pădure; dar efortul este răsplătit: tabăra a rămas aprope la fel cum a lăsat-o Fidel. Principala atracţie din zonă este, probabil, Casa de Fidel (casa lui Fidel), care are nu mai puţin de şapte căi de ieşire secrete. Există şi un muzeu, o clădire radio de unde erau transmise mesajele rebelilor, cabanele rebelilor şi un spital fondat de Che Guevara.[[{"fid":"65547","view_mode":"default","fields":{"format":"default","field_file_image_alt_text[und][0][value]":"","field_file_image_title_text[und][0][value]":"","field_descriere[und][0][value]":""},"type":"media","attributes":{"height":400,"width":600,"class":"media-element file-default"},"link_text":null}]]5. Playa Girón, MatanzasDeşi majoritatea lumii asociază Golful Porcilor cu operaţiunea CIA de invadare a Cubei în 1961, cubanezii văd această zonă, cunoscută drept Playa Girón, ca un loc perfect de vacanţă, ideal pentru relaxare. Un mic muzeu organizat aici oferă expoziţii detaliate despre cum a decurs operaţiunea americanilor din 1961. Dar majoritatea turiştilor, odată ajunşi pe plajele însorite şi pline de oameni entuziaşti, preferă activităţile mai uşoare, precum scufundările şi înotul.[[{"fid":"65548","view_mode":"default","fields":{"format":"default","field_file_image_alt_text[und][0][value]":"","field_file_image_title_text[und][0][value]":"","field_descriere[und][0][value]":""},"type":"media","attributes":{"height":338,"width":600,"class":"media-element file-default"},"link_text":null}]]6. La Finca Vigía, San Francisco de PaulaLa Finca Vigía a fost rezidenţa cubaneză a lui Ernest Hemingway, pentru mai bine de 20 de ani. Aici a scris o parte din romanele sale clasice, inclusiv cele mai cunoscute opere ale sale, „Pentru cine bat clopotele” şi „Bătrânul şi marea”. Acum este un muzeu care încă păstrează mobila originală a scriitorului, opera sa şi 9.000 dintre cărţile sale şi alte obiecte personale. Acesta era unul dintre cele mai bune locuri pentru a scrie: o casă primitoare, cu aer umed din Caraibe, cu o privelişte a oraşului, o curte uşor în pantă şi copaci cu umbră îmbietoare.[[{"fid":"65549","view_mode":"default","fields":{"format":"default","field_file_image_alt_text[und][0][value]":"","field_file_image_title_text[und][0][value]":"","field_descriere[und][0][value]":""},"type":"media","attributes":{"height":423,"width":600,"class":"media-element file-default"},"link_text":null}]] 7. Monumentul lui Ernesto Che Guevara, Santa ClaraAici a fost înmormântat Ernesto Che Guevara, în 1997, după ce rămăşiţele sale au fost descoperite într-un loc secret din Bolivia. Edificiul constă într-o statuie mare de bronz, reprezentându-l pe Che Guevara, un muzeu şi un mausoleu. Locul e vizitat de mii de tineri studenţi din Cuba, dar şi de turişti.[[{"fid":"65550","view_mode":"default","fields":{"format":"default","field_file_image_alt_text[und][0][value]":"","field_file_image_title_text[und][0][value]":"","field_descriere[und][0][value]":""},"type":"media","attributes":{"height":398,"width":600,"class":"media-element file-default"},"link_text":null}]]8. Casa Velázquez (Museo de Ambiente Historico Cubano), Santiago de CubaConstruită la începutul secolului al XVI-lea, pentru a servi drept reşedinţă oficială a primului guvernator al insulei, conquistadorul spaniol Diego Velázquez, este cea mai veche casă încă intactă din Cuba, dar şi una dintre cele mai vechi din spaţiul american. Casa, care a fost extraordinar de bine conservată, găzduieşte astăzi Museo de Ambiente Historico Cubano, un muzeu al decoraţiunilor şi mobilierului, din secolul al XVI-lea până în secolul al XIX-lea.[[{"fid":"65551","view_mode":"default","fields":{"format":"default","field_file_image_alt_text[und][0][value]":"","field_file_image_title_text[und][0][value]":"","field_descriere[und][0][value]":""},"type":"media","attributes":{"height":399,"width":600,"class":"media-element file-default"},"link_text":null}]]

Rio de Janeiro, perla Americii Latine

Rio de Janeiro este supranumit Cidade Maravilhosa. Și nu degeaba. Cu o istorie de 450 de ani - a fost fondat pe 1 martie 1565, de exploratorul portughez  Estacio de Sa - orașul brazilian a înflorit în fiecare epocă. Astăzi, dincolo de aspectele gri ale societății, este cunoscut drept un „templu al distracției”, unul dintre principalele atracții turistice din lume.1. Rio este numele unui râu care, de fapt, nu existăLocul pe care s-a dezvoltat Rio de Janeiro a fost vizitat pentru prima dată de exploratorii portughezi în ianuarie 1502. Aceștia au crezut atunci că golful în care au ajuns (azi numit Golful Guanabara) era gura de vărsare a unui râu. Așa că au numit acea zonă Rio de Janeiro - adică „Râul de ianuarie”. În general, această etimologie este acceptată, deși unii cercetători spun că în limba portugheză a secolului XVI, „rio” ar fi fost un termen flexibil folosit pentru orice fel de apă aflată de-a lungul unei coaste, indiferent de adâncime - astfel că e posibil ca acei exploratori să nu fi fost atât de confuzi precum s-ar părea.2. La un moment dat, a fost parte a unei colonii numite Franța AntarcticăPrimii exploratori europeni care au ajuns aici au fost portughezii, dar francezii au fost cei care s-au stabilit aici primii. În 1555, un aristocrat francez pe nume Nicolas Durand de Villegagnon, sponsorizat de Henry al IV-lea, a pus bazele unei fortărețe pe o insulă din Golful Guanabara (iar insula încă îi poartă numele). Acesta a fost începutul fondării unei colonii denumite France Antarctique, al cărei scop era să ofere atât o bază strategică pentru Franța în Americi, cât și un refugiu pentru protestanții francezi persecutați. Totuși, această colonie a avut o viață scurtă: după un conflict cu un al doilea grup de coloniști - o dezbatere aprigă dacă vinul pentru euharistie ar trebui să conțină apă sau nu - Villegagnon a fost expluzat pe continent, pentru ca în cele din urmă să se întoarcă în Franța. Pentru o scurtă vreme, colonia a continuat să existe fără el, dar conflictele dese între secte au măcinat-o din interior, în timp ce portughezii au devenit un pericol extern. În 1567, portughezii au distrus-o, consolidându-și poziția în regiune.3. Rio răscumpărat de la franceziÎn anii 1690, căutătorii au descoperit aur în Brazilia, iar câțiva zeci de ani mai târziu, diamante. Întrucât era portul cel mai apropiat de mine, Rio a înflorit - iar francezii au observat asta. Deja implicați într-un război cu portughezii, au trimis la atac câteva nave armate private, în 1710. Acel grup a eșuat, însă în anul următor au sosit alții, mai bine înarmați. De această dată au avut succes, bombardând Rio până ce guvernatorul portughez a fugit, luând cu el majoritatea populației. Guvernatorul, Francisco de Castro Morais, a negociat, în final, preluarea sa, pentru 612.000 cruzados de aur și 100 de cufere de zahăr; dar portughezii l-au condamnat oricum la exil în India Portugheză pentru lașitate. 4. Capitala Imperiului Portughez pentru aproape 7 aniRio de Janeiro a fost capitala Braziliei din 1763 până în 1960, când rolul a fost transferat către Brasilia. Dar din 1808 până în 1822, Rio a servit și ca centru de exil pentru curtea regală a Portugaliei, care atunci fugea din calea invaziei lui Napoleon. Prințul Regent Dom Joao VI a ajuns, împreună cu restul familiei sale, în 1808 - prima dată când un monarh european punea piciorul pe pământ american - și a început să transforme orașul, ridicând aici o școală medicală, un muzeul național, o bibliotecă națională și grădini botanice. În decembrie 1815, Dom Joao a făcut Rio de Janeiro capitala oficială a Imperiului Portughez - și a rămas așa până când Brazilia și-a declarat independența față de Portugalia, în septembrie 1822.Amintirea fostei capitale a Braziliei e păstrată și pe steagul național, decorat cu o imagine a cerului pe timp de noapte, așa cum a apărut deasupra orașului Rio, pe 15 noiembrie 1889, atunci când Brazilia s-a declarat republică federală.5. Numele locuitorilor orașului vine de la o casă sau de la un peșteLocuitorii orașului Rio sunt numiți carioca. Etimologia termenului este mult discutată: unii spun că vine de la kari ola - anume „casa omului alb” în limba tribului Tupi, făcând referire, probabil, la casele de piatră construite de primii comercianți portughezi care arătau complet diferit față de adăposturile băștinașilor. Dar kari poate veni și de la un pește, numit acari, ai cărui solzi ar fi amintit de armura europeană.6. Statuia lui Iisus din Rio de Janeiro este lovită de fulger de mai multe ori pe anPoziționarea Braziliei în apropiere de Ecuator face ca aceasta să fie o zonă în care se produc numeroase furtuni cu fulgere; iar faimoasa statuie a lui Iisus din Rio de Janeiro, cocoțată pe muntele Corcovado, nu este tocmai în siguranță. Institutul Brazilian pentru Cercetare Spațială spune că statuia, care a fost terminată în 1931, este lovită direct de fulger de două până la patru ori în fiecare an. În interiorul statuii există un sistem de bare, care direcționează electricitatea în pământ, dar acesta nu este un mecanism care să funcționeze de fiecare dată. Recent, fulgerul a rupt o bucată din degetul mare al mâinii drepte și a avariat capul. Dar orașul e dispus să plătească pentru numeroasele restaurări, deși piatra gri-verzuie care acoperă statuia devine din ce în ce mai greu de găsit.[[{"fid":"65510","view_mode":"default","fields":{"format":"default","field_file_image_alt_text[und][0][value]":"","field_file_image_title_text[und][0][value]":"","field_descriere[und][0][value]":""},"type":"media","attributes":{"height":406,"width":650,"style":"display: block; margin-left: auto; margin-right: auto;","class":"media-element file-default"},"link_text":null}]] 7. Cinci zile pe an, orașul e condus de bufonul mitic Regele MomoRio de Janeiro e inundat de energie și culoare în timpul celor cinci zile dinaintea Miercurii Cenușii, când milioane de oameni ies pe străzi pentru a sărbători cel mai mare Carnaval din lume. Petrecerea începe vineri, când primarul oferă cheile orașului unui om încoronat drept Regele Momo, un bufon mitic, al cărui rol e să conducă festivitățile. Carnavalul de la Rio este prilejul perfect pentru organizarea de baluri sofisticate, de petreceri stradale mari, de obicei tematice. Petrecerea ajunge la apogeu la Sambodrom, când cele mai bune școli de samba din țară se întrec pentru premiul cel mare - o versiune braziliană a Eurovizionului, cu dansuri elaborate de samba și multe pene colorate. Rezultatul competiției e anunțat în Miercurea Cenușii, când Carnavalul ia sfârșit în mod oficial, iar Regele Momo pleacă acasă.[[{"fid":"65508","view_mode":"default","fields":{"format":"default","field_file_image_alt_text[und][0][value]":"","field_file_image_title_text[und][0][value]":"","field_descriere[und][0][value]":"Sambadrom, Rio de Janeiro"},"type":"media","attributes":{"height":431,"width":650,"style":"display: block; margin-left: auto; margin-right: auto;","class":"media-element file-default"},"link_text":null}]] 8. A găzduit cel mai mare meci de fotbal din lumePe 16 iulie 1950, 173.850 de spectatori se adunau pe stadionul Maracana - cel mai mare din lume la acea vreme - pentru a vedea finala Cupei Mondiale. Aproximativ 10% din populația orașului Rio de Janeiro a privit cum Uruguayul a luat trofeul de sub nasul brazilienilor, un eveniment pe care presa locală l-a numit Maracanazo (termen încă folosit pentru momentele când echipa în deplasare obține victoria). Meciul din 1950 deține recordul mondial pentru cea mai mare prezență la un meci de fotbal din istorie. Stadionul a devenit, de atunci, un simbol național, iar The New York Times l-a numit „o catedrală a fotbalului”. Stadionul Maracana va găzdui ceremoniile de deschidere și închidere a Jocurilor Olimpice de Vară din 2016.[[{"fid":"65509","view_mode":"default","fields":{"format":"default","field_file_image_alt_text[und][0][value]":"","field_file_image_title_text[und][0][value]":"","field_descriere[und][0][value]":"Stadionul Maracana din Rio de Janeiro"},"type":"media","attributes":{"height":478,"width":650,"style":"display: block; margin-left: auto; margin-right: auto;","class":"media-element file-default"},"link_text":null}]] 9. În Rio de Janiero este legală arta stradalăÎn 2014, Rio de Janeiro a legalizat arta stradală pe o serie de proprietăți ale orașului - ceea ce a transformat urbea într-o imensă și colorată galerie de artă în aer liber. Artiștilor li se permite să decoreze coloane și pereți, numai dacă nu sunt monumente istorice. Mai mult pe 27 martie e sărbătorită în mod oficial Ziua Grafitti, amintind de moartea pionierului în arta grafitti Vallauri Alex, în 1987. [[{"fid":"65511","view_mode":"default","fields":{"format":"default","field_file_image_alt_text[und][0][value]":"","field_file_image_title_text[und][0][value]":"","field_descriere[und][0][value]":""},"type":"media","attributes":{"height":488,"width":650,"class":"media-element file-default"},"link_text":null}]] [[{"fid":"65512","view_mode":"default","fields":{"format":"default","field_file_image_alt_text[und][0][value]":"","field_file_image_title_text[und][0][value]":"","field_descriere[und][0][value]":""},"type":"media","attributes":{"height":430,"width":650,"class":"media-element file-default"},"link_text":null}]]10. În Rio există Muzeul Carmen MirandaCunoscută drept „doamna cu pălăria tutti-frutti”, Carmen Miranda a cucerit lumea prin multele sale talente - a fost cântăreață, dansatoare și actriță, atât în Brazilia, cât și în America, la mijlocul secolului XX. La Muzeul dedicat artistei se găsesc numeroase piese ce i-au aparținut, printre care faimoșii săi pantofi cu platformă și turbanele cu fructe de plastic (contrar oricăror zvonuri, acelea nu erau fructe reale, nu ar fi putut dansa cu ele). [[{"fid":"65513","view_mode":"default","fields":{"format":"default","field_file_image_alt_text[und][0][value]":"","field_file_image_title_text[und][0][value]":"","field_descriere[und][0][value]":""},"type":"media","attributes":{"height":755,"width":650,"class":"media-element file-default"},"link_text":null}]]