• Sahara Occidentală, ultima colonie din Africa şi ţara nimănui

    Atât consiliul de securitate al ONU cât şi adunarea generală au condamnat ocupaţia marocană a Saharei Occidentale, dar Marocul refuză să îşi retragă trupele pe care le-a trimis acolo acum mai bine de 40 de ani. In cursa pentru împărţirea Africii, Sahara Occidentală a revenit Spaniei, care a părăsit teritoriul abia în 1975. Între timp, Maroc şi...

  • Cum și de ce a fost a fost ștearsă din istorie prima cea mai puternică femeie din Egiptul antic, regina Hatshepsut

    Regina Hatshepsut a fost cândva cea mai puternică persoană din Egiptul antic. Ea a fost numită de către renumitul egiptolog James Henry Breasted "prima mare femeie a istoriei despre care suntem informaţi". Cu toate acestea, în anii de după domnia ei, conducătorii au încercat să o elimine din istorie. Acum, arheologii cred că au găsit nişte relicve...

  • Aurul negru din Congo sau cum este susţinută industria electronică prin conflicte sângeroase

    Congo - sărăcie, analfabetism, crime, haos. Lumea civilizată - telefoane mobile, calculatoare, console şi în general multe electronice, de care ne bucurăm zi de zi, dar pentru care au plătit şi plătesc în continuare cu sânge milioane de oameni atraşi în ceea ce s-ar putea numi războiul mondial din Africa. În aproape toate dispozitivele...

  • Bucureștiul evreiesc până la 1918

    De la Mahalaua Popescului la Calea Văcărești – cartierul evreilor bucureșteni. * Valurile de imigraţie. * Fixarea cartierului. * Populaţie şi ocupaţii. Ioan sin Dobrescu, meșter cojocar din mahalaua Batiște, pomenea într-un jurnal de ravagiile produse de turci la 1821, în Bucureştiul părăsit de Tudor şi Eterie: „Apoi s-au făcut un jaf care n-am...

  • Demisia lui Horia Sima din iulie 1940

    Demisia lui Horia Sima din funcția de Subsecretar de Stat la Ministerul Cultelor și Artelor, după doar 9 zile de la intrarea în Guvern, act redactat la 6 Iulie 1940 poate fi consultată în cadrul Arhivelor Naționale ale României. Actul se regăsește în componența dosarelor Ministerului de Interne, dosarul Numărul 5 / 1940. În data de 28 Iunie 1940...

  • Mayaşii sacrificau copii

    Se ştie de mult că populaţia maya sacrifica prizonierii de război zeilor. Cercetările recente arată însă că printre victime se numărau şi copiii. Intr-o grotă din Belize, o descoperire colosală aduce lumină într-o chestiune foarte controversată: în jur de 10.000 de schelete aparţinând unor copii cu vârste între 4 şi 14 ani confirmă existenţa unei...

  • Londra Victoriană. Istoria economică a capitalei britanice de la 1800 la 1914

    Londra era un oraş al superlativelor, o bogată şi aglomerată capitală a primei naţiuni industriale. Era un oraş al contrastelor între bogăţie şi sărăcie. A fost primul oraş european a cărei populaţie a depăşit cifra de 1 milion în anii 1820. Oraşul se caracteriza prin competivitate capitalistă, înflorire economică şi industrializare.  Tot mai...

  • Minuni de prin statisticile românești - care e legătura între lipsa apartamentelor din București și războiul din Coreea

    Studierea unui anuar statistic nu reprezintă o ocupație prea plăcută pentru cea mai mare parte a oamenilor, valurile de cifre plictisind repede creierul. Totuși, scrierea istoriei se poate face plecând de la aceste date și concluziile pot fi deosebit de interesante. Anuarul statistic al orașului București din anul 1959 a fost tipărit în doar 2.500...

  • Mielul pascal, veşnicul animal de sacrificiu

    În civilizaţiile mediteraneene de păstori nomazi dar şi agricultori, mielul reprezenta înnoirea adusă de venirea primăverii, victoria vieţii asupra morţii. Dar tocmai această simbolistică justifică din punct de vedere religios statutul de ofrandă pe care mielul îl deţinea cu mult înainte de creştinism. Trebuia sacrificat în vederea mântuirii....

  • A progresat sau nu medicina în Renaştere?

    Evul Mediu european a cunoscut o perioadă de stagnare puternică, în condiţiile în care multe cunoştinţe din lumea greco-romană s-au pierdut şi calitatea medicilor era îndoielnică. Biserica nu permitea disecţiile şi dogmatismul frâna creativitatea şi progresul. În timpul cruciadelor, creştinii au dobândit informaţii preţioase de la musulmani, iar...

  • Cele mai mari dezastre militare ale romanilor

    Unul dintre principalii piloni ai măreţei civilizaţii romane l-a reprezentat armata, care a i-asigurat supremaţia vreme de secole. Şi totuşi, pe lângă multele victorii răsunătoare ale maşinăriei de război, legiunile au cunoscut şi unele înfrângeri cel puţin la fel de spectaculoase. Câteva dintre ele: Allia, 390 a.Hr. în primă instanţă romanii au...

  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
  • 11

Al Doilea Război Mondial

Istoria Sportului

Momentul în care tabela a arătat 1.00 a intrat în istoria sportului mondial

Ziua în care Nadia Comăneci a învins computerul olimpic

La Jocurile Olimpice de la Montreal, din 1976, Nadia Comăneci a obţinut prima notă de 10 din istoria competiţiei, la gimnastică. Tabela electronică a afişat 1.00, deoarece nu putea arăta nota maximă....


Începe construcţia Canalului Panama.

1471 - Războiul celor două roze - Bătălia de la Tewkesbury - Eduard al IV-lea învinge armata familiei Lancaster şi îl omoară pe Eduard, Prinţ de Wales. 1493 - Papa Alexandru al VI-lea împarte Lumea...



  • Ianuarie
  • Februarie
  • Martie
  • Aprilie
  • Mai
  • Iunie
  • Iulie
  • August
  • Septembrie
  • Octombrie
  • Noiembrie
  • Decembrie
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
  • 11
  • 12
  • 13
  • 14
  • 15
  • 16
  • 17
  • 18
  • 19
  • 20
  • 21
  • 22
  • 23
  • 24
  • 25
  • 26
  • 27
  • 28
  • 29
  • 30
  • 31

Istoria religiilor

Muzeele României

Partea din faţă a ceasului semnat Jeremias Metzker

Ceas marca Jeremias Metzker, de la 1562

În patrimoniul Muzeului Ceasului „Nicolae Simache“ din Ploieşti se remarcă un ceas semnat Jeremias Metzker (1530-1583), unul dintre cei mai cunoscuţi ceasornicari din Augsburg, autorul prototipului de ceas stil Renaştere.
Valoarea  de excepţie a piesei aflate în colecţia Muzeului Ceasului „Nicolae Simache“ rezidă în datarea ei, fiind prima piesă din seria celor trei ceasuri semnate de celebrul orologier Jeremias Metzker, în anul 1562.

Ceasul prezintă o carcasă din bronz aurit, cu decoraţie splendidă în stilul maeştrilor Hans Sehbald Beham (1500-1550) şi Virgil Solis (1514-1562 ). Capacul ceasului, în formă de cupolă, e detaşabil pentru a permite accesul spre mecanism şi prezintă la bază patru cai înaripaţi. El redă o scenă de vânătoare şi este surmontat de o figurină feminină, pe un glob, despre care dr. Erwin Neuman scrie în „Anuarul“ din Colecţia de Istorie a Artei din Viena, 1564, că ar reprezenta Norocul.

Cele cinci simţuri

Pe partea frontală a carcasei (foto alăturată) se remarcă ornamente aplicate redând trei figuri feminine în ipostaze diferite. Personajul din partea stângă a cadranului principal, însoţit de un vultur, are în mână un sceptru pentru indicarea datei în calendarul de jos. În partea dreaptă a cadranului regăsim o altă femeie, în costum drapat, cântând la vioară, la picioarele căreia se află o şopârlă. Tot aici, jos, în colţ, se remarcă o siluetă feminină aşezată pe globul terestru şi un câine.

Pe partea din spate a ceasului (foto pagina 11), lateral cadranului, sunt redate simbolic vânturile, care suflă norii. Jos, în partea stângă, în colţ, o siluetă feminină înveşmântată, care ţine în mâna stângă un mănunchi de fructe, iar în dreapta, o sabie. La picioarele ei, încovoiată, o maimuţă îi oferă un măr. În cealaltă parte a cadranului, observăm o altă figură feminină, cu armură, care ţine în mâna dreaptă o sabie, iar la picioare are un melc. Prin figurile alegorice, amplasate frontal şi dorsal, sunt evidenţiate cele cinci simţuri: gustul (flori, fructe, maimuţa cu mărul), auzul (figurina care cântă la un instrument muzical în timp ce un animal ascultă), mirosul (câinele), văzul (vulturul), tactilul (melcul).

Sumedenie de cadrane

Cadranul frontal principal prezintă, din exterior spre interior, următoarele indicaţii inscripţionate pe patru minicadrane concentrice: cifre romane de la I la XII, repetate de două ori, cifre arabe de la 1 la 24, cifre arabe de la 1 la 12, repetate de două ori, pentru indicarea orelor din timpul zilelor, respectiv nopţilor, sferturilor de oră, minutelor, şi inscripţiile „Decidens“, „Sepientrio“, „Oriens“, „Meridies“ pentru indicarea punctelor cardinale; două arătătoare metalice, orarul sub formă de treflă, iar minutarul de formă simplă.

În partea dreaptă a cadranului prezentat regăsim un cadran de dimensiuni mai mici, având inscripţionate cifrele 1, 2, 3, 4, 5 şi 6, iar în partea stângă e un cadran care redă cele mai importante sărbători religioase ale anului cu datele corespunzătoare. În partea dreaptă, central, se află un cadran format dintr-o placă pe care sunt inscripţionate cifrele 12, 13, 14, 15, 16 şi 17. Pe discul exterior sunt însemnele zodiacului şi gradaţia care indică poziţia soarelui în zodiac. Următorul cadran mic, din partea dreaptă jos, conţine literele A, B, C, D, F şi G.

Posterior cadranului principal se află un astrolab pentru soare, lună şi 13 stele. Cadranul inferior indică zilele săptămânii şi zeităţile corespunzătoare sistemului planetar (Svntag/Sol, Montag/Luna, Dinstag/Mars, Mitwoch/Mercurius, Dunerstag/Jupiter, Freitag/Venus, Sambstag/Satvrnvs), dispuse într-un spaţiu având forma a şapte petale de flori.

Numărul de Aur

Părţile laterale ale ceasului realizat de Jeremias Metzker redau texte religioase în limba latină cu caractere gotice. Faţeta laterală stângă conţine un cadran ajutător în scopul indicării orelor sonor, cu numere arabe de la 1 la 12 şi 1 la 24. Tot aici se află şi un disc cu cifre romane cuprinse între I şi XIX, folosit la calcularea zilelor de Paşti. Inscripţia de la bază oferă informaţii în privinţa descoperirii Numerelor de Aur pentru orice an: „Pentru a găsi numărul de aur, prin regula cunoscută, fiindcă în anul Domnului 1562 eram sub casa crucii şi aveam V drept număr de aur, de unde aşadar ştiam în anii Domnului din căsuţă în căsuţă şi vei găsi numărul de aur al acelui an.“

La rândul ei, faţeta laterală dreaptă conţine în partea de sus un cadran pentru reglarea bătăilor sferturilor de oră; în interiorul cadranului, dispuse circular, sunt inscripţionate iniţialele zilelor săptămânii, care sunt în legătură cu calculul duminicilor de Paşti. La bază este gravat un text, din care prezentăm, tradus, un fragment: „Pentru a găsi litera dominicală notează regula: Fiindcă în anul Domnului 1562 eram sub casa crucii şi aveam „D“ drept literă dominicală, în anii Domnului din căsuţă în căsuţă şi atunci vei găsi litera dominicală trebuind să ştii totuşi că în orice an comun trebuie să te foloseşti de litere superioare“.



Zilele Muzeului Militar Naţional "Regele Ferdinand I"

Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” găzduieşte în zilele de 14-15 mai 2016 manifestarea, devenită tradiţională în spaţiul muzeistic bucureştean, „Zilele Muzeului Militar Naţional”, având...

Art Safari începe revoluția

În doar 11 zile, în perioada 5-15 mai, 60 de galerii și instituții culturale din țară și străinătate, 5 colecții private expuse în premieră și o expoziție centrală de 350 de opere în cinstea...

Povestea capelei Stella Maris de la Vităneşti, copie a lăcaşului Reginei...

Capela Stella Maris de la Vităneşti, o bijuterie arhitecturală copie a celebrei capele ridicată de Regina Maria la Balcic, este captivă între bălării pe terenurile unei societăţi private. Capela a fost ridicată de omul politic Victor Antonescu, boier al locului, care a cerut planurile construcţiei chiar de la Regina Maria.Pe drumul care leagă Alexandria de Bucureşti, chiar în apropiere de intrarea în reşedinţa de judeţ a Teleormanului, ascunsă între bălării, pe terenurile unei societăţi agricole private, zace o bijuterie arhitecturală: capela Stella Maris, copie fidelă a capelei ridicate de Regina Maria la Balcic.Pe şoseaua europeană 70, drum intens circulat, trec zilnic sute de şoferi. Din depărtare se zăreşte turla lăcaşului de cult unicat, însă drum de acces către capelă nu există.  O poartă ruginită şi nişte ziduri dărăpănate la marginea şoselei sunt semn că proprietatea este privată şi capela a cărei frumuseţe poate stârni interes din şosea rămâne, deocamdată, interzisă trecătorilor.    Capela cunoscută sub numele de ”Stella Maris de la Vităneşti” este monument istoric şi face parte dintr-un ansamblu arhitectural, în care intră şi casa în care s-a născut filosoful Constantin Noica, imobil aflat, de asemenea, abandonat şi captiv pe terenurile societăţii private. Victor şi Eliza Antonescu, ctitorii capelei Istoria capelei se leagă de numele Reginei Maria şi  de numele celebrei familii boiereşti Antonescu din Vităneşti.  Victor Antonescu a fost membru marcant al PNL, om de stat şi diplomat important al secolului trecut. A fost ministru al Justiţiei  între 1914-1917,  ministru de  Finanţe în 1916 şi ministru de Externe  între 1936-1937. A fost, de asemenea, ministru plenipotenţiar al României la Paris, fiind unul dintre oamenii politici români care au jucat un rol important la Conferinţa de Pace de la Paris.  Antonescu a fost unul dintre apropiaţii Reginei Maria. Împreună cu soţia sa , Eliza, politicianul a dorit să ridice pe moşia sa de la Vităneşti  o capelă după modelul capelei Reginei Maria de la Balcic. A primit planurile capelei regale Stella Maris şi în 1936 a demarat construcţia bijuteriei arhitecturale, unicat în România. Capela este o construcţie specială, având doar naos şi altar.  Absida altarului este tipic bizantina, ca şi restul clădirii.Interiorul este în intregime îmbrăcat în frescă, iar picturile originale s-au păstrat în timp. Frescele exterioare ale capelei nu s-au mai păstrat, iar picturile originale din exterior se disting astăzi destul de greu.  Capela de la Vităneşti a fost construită din cărămidă spre deosebire de capela reginei de la Balcic care a fost făcută din piatră. Continuarea articolului pe Adevărul.ro 

Mahabalipuram şi cele şapte temple înghiţite de ape

Mahabalipuram este un oraş antic localizat în districtul Kancheepuram, din sudul Indiei. Mahabalipuram este cunoscut drept „oraşul celor şapte pagode”, numele fiind dat de către primul explorator european care a venit pe meleagurile asiatice. Conform legendei, pe malurile Golfului Bengal existau şapte atfel de temple în formă de turn piramidal, însă astăzi doar unul poate fi admirat, restul fiind înghiţite de ape.[[{"fid":"70059","view_mode":"default","fields":{"format":"default","field_file_image_alt_text[und][0][value]":"","field_file_image_title_text[und][0][value]":"","field_descriere[und][0][value]":""},"type":"media","attributes":{"height":533,"width":640,"class":"media-element file-default"},"link_text":null}]]Templul care a ieşit la suprafaţă, Templul Shore, este construit în secolul al VIII-lea şi conform credinţelor brahmanilor din părţile locului, acesta reprezintă originile pagodelor. Se spune că prinţul Hiranyakasipu refuza să venereze unul dintre zeii supremi hinduşi, Vishnu, pe când fiul său, Prahlada era dedicat credinţei în acest zeu, şi îşi critica adesea tatăl. Prinţul şi-a trimis pentru puţin timp fiul în exil, ca mai apoi să urmeze o ceartă în privinţa naturii zeităţii hinduse. Prahlada susţinea că Vishnu este prezent oriunde, chia şi în pereţii casei lor. În acel moment, tatăl a lovit unul dintre pereţi. Legenda spune că zeul a ieşit din perete sub forma unui om cu cap de leu, şi l-a omorât pe Hiranyakasipu. Prahlada a ajuns rege, iar unul dintre nepoţii săi, pe nume Bali, a întemeiat Mahabalipuram[[{"fid":"70057","view_mode":"default","fields":{"format":"default","field_file_image_alt_text[und][0][value]":"","field_file_image_title_text[und][0][value]":"","field_descriere[und][0][value]":""},"type":"media","attributes":{"height":480,"width":640,"class":"media-element file-default"},"link_text":null}]]În ceea ce privesc dovezile nu există nici atestări documentare sau arheologice care să dovedească faptul că regele Narasimhavarman I a fost primul care a locuit aici, aşa cum se presupune. Cu 30 de ani înaintea sa, regele Mahendravarman I a ordonat săparea unor temple în peşteri. De asemenea, tot el a comandat construirea unor temple de sine stătătoare, numite rathas. În prezent se mai găsesc nouă astfel de temple. Construirea ambelor tipuri de lăcaşuri de cult se pare că a fost terminată în jurul anului 640.Despre faptul că din cele şapte temple mai există doar unul, nu există decât o legendă conform căreia zeul Indra a devenit gelos şi în timpul unei furtuni a scufundat templele în mare. Cele şapte pagode au oferit însă faima locului, dar reprezintă şi o temă fascinantă pentru arheologi şi iubitorii de mituri, dar şi pentru turişti.