Piramidele din Giza pot fi vizitate online în 3D
Cea mai realistă interpretare virtuală a Platoului Giza din Egipt, locul unde se află valoroase obiective turistice antice, este disponibilă online pentru oricine doreşte să exploreze camerele din interiorul piramidelor. » citeste mai mult
Egiptenii creşteau pisici pentru a le oferi drept jertfă zeilor
O nouă cercetare realizată de o echipă de oameni de ştiinţă din Italia a relevat că, acum 2.000 de ani, egiptenii creşteau pisici cu scopul de a le mumifica şi oferi drept ofrandă zeilor. Între anii 332 î.e.n şi 32 î.e.n., templele egiptene erau veritabile crescătorii de pisici, animalele fiind folosite ca jertfă pentru zeiţa Bastet, înfăţişată în arta egipteană cu un... » citeste mai mult
În Valea Regilor din Egipt a fost descoperit mormântul unei cântăreţe de acum 3.000 de ani
Arheologii elveţieni au descoperit în Valea Regilor din Egipt mormântul unei cântăreţe ce datează de acum 3.000 de ani, a declarat ministrul egiptean al Antichităţilor, Mohammed Ibrahim. » citeste mai mult
Secretul Marii Piramide ar putea fi aflat în 2012
După aproape două decenii de încercări eșuate, e foarte posibil ca anul viitor cercetătorii să afle în sfârșit ce se află în spatele ușilor secrete din inima Marii Piramide din Egipt. » citeste mai mult
Orașe din Egiptul Antic: Gurob
Orașul Gurob poartă numele de Medinet Ghurab in limba arabă, care s-ar traduce prin “Orașul Corbului”. Acest nume este folosit de către egiptologi pentru a descrie un sit arheologic aflat la marginea deșertului de lângă Lahun. Separarea așezărilor rurale de cele urbane a fost o caracteristică de bază în istoria veche a Egiptului. » citeste mai mult
Ce nu stiati despre Egiptul Antic...
Istoria Egiptului Antic constituie o atracţie permanentă pentru contemporani. Ea captivează prin farmecul misterelor şi al enigmelor care aşteaptă să fie elucidate, dar şi prin aspectele neobişnuite specifice acesteia. Fie că este vorba despre practicile rudimentare ale medicinei antice sau despre originea machiajului, Egiptul vremurilor antice rămâne o sursă inepuizabilă de... » citeste mai mult
Hatshepsut, prima mare femeie din istorie
A fost fiică de faraon, soră, mamă şi soţie de faraon, şi, în cele din urmă, faraon şi prima mare personalitate feminină înregistrată în istorie. Hatshepsut (circa 1507 î.Hr.-1458 î.Hr) este una dintre puţinele regine din istoria Egiptului. Inteligenţa, maturizarea timpurie şi ambiţia sunt principalele trăsături de caracter care au cizelat personalitatea femeii care a... » citeste mai mult
Vechii egipteni foloseau produse cosmetice pentru coafat
O analiză realizată în Marea Britanie pe 18 mumii arată că vechii egipteni erau la fel de preocupaţi de înfăţişarea lor ca noi. » citeste mai mult
Regina Hatshepsut, cea care a condus Egiptul în urmă cu 3.500 de ani, ar fi putut muri din...
Mai mulţi cercetători de la Universitatea Bonn din Germania au afirmat că regina Hatshepsut ar fi putut muri din cauza unei loţiuni folosite pentru diferite afecţiuni ale pielii. » citeste mai mult
Jumătate dintre bărbaţii europeni sunt rude ale faraonului Tutankhamon
Aproape 70% dintre britanici şi jumătate dintre toţi bărbaţii vest-europeni sunt înrudiţi cu faraonul egiptean Tutankhamon, afirmă geneticienii elveţieni, citaţi de Reuters. » citeste mai mult
Vechea regalitate egipteanã mânuia armele la modul cel mai serios
Membrii elitelor din Egiptul Antic, incluzându-l şi pe faraon, foloseau sãbiile, pumnalele şi securile decorate mai degrabã în bãtãlie sau la execuţia personalã a prizonierilor decât în scopuri ceremoniale, conform ultimelor cercetãri. » citeste mai mult
S-au descoperit zeităţi şi heroglife egiptene în Italia
O camera plina de simboluri si zeitati egiptene a fost descoperita la Casalbuttano, in Italia. Aceasta face parte dintr-o cladire din secolul al XVIII-lea si reprezinta o descoperire unica pentru Europa. » citeste mai mult
HISTORIA, Nr. 125, Mai 2012 -
17 Mai 2012
Mai 1812. Imperiul Ţarist ocupă jumătate din Ţara Moldovei, stabilind un hotar pe Prut. Teritoriul va rămâne şi astăzi în conştiinţa românilor sub numele de „Basarabia”. Dedicăm Basarabiei, în integralitate, acest număr al revistei „Historia”. De ce? În primul rând pentru că am obosit să tot ascultăm tocitele clişee despre Moldova de dincolo de Prut. Abordările de faţadă şi declaraţiile patetice, pretins compătimitoare şi parţial patriotice.
Vedeţi mai multe detalii






















