Dacia antică

Dacismul literar-filosofic Blaga, Eliade, Eminescu

Miturile fondatoare au o importanţă colosală în conştiinţa oricărei comunităţi, care întrebuinţează originile pentru a se legitima. Aceste origini nu sunt însă obiective, ele se creează şi se reînnoiesc permanent, ca mod de conectare a prezentului de trecut şi de asigurare a unui viitor luminos prin glorificarea începuturilor. Trecând peste romanomanie şi sinteza daco-romană,... » citeste mai mult

Sintagma «strămoşii noştri daci» ar trebui discutată

Domnule profesor, cine sunt dacii? Ce ştim despre ei? Putem să îi considerăm strămoşii noştri? Sintagma aceasta, „strămoşii noştri daci“, ar trebui discutată. Sigur, dacii pot fi consideraţi dintr-un anumit punct de vedere strămoşii noştri. Dar s-a exagerat teribil  mult. Ei sunt strămoşii noştri cu siguranţă din punct de vedere genetic, biologic. Toate popoarele care... » citeste mai mult

„Niciunul dintre compatrioţii noştri nu are un stră-străbunic dac de care să-şi...

„Moştenirea“ geto-dacă a devenit pentru mulţi egală cu mândria de a fi român. Exagerările voite din perioada Epocii de Aur şi nu numai nu doar că au prins rădăcini adânci în mentalul colectiv, dar au făcut ca în concepţia comună naţionalismul românesc să fie strâns legat de o populaţie a cărei moştenire o „păstrăm“, semnificativ diluat, în ADN-ul nostru. E foarte greu azi... » citeste mai mult

„Ceauşescu se vedea un fel de Burebista comunist, care rezistă imperiului sovietic”

Construcţia mitologică a dacilor a prins cote monumentale în discursul comunist al Epocii de Aur. Tovarăşul aproape că ajunsese să se creadă descendent direct din familia lui Decebal, însă Revoluţia din 1989 nu a pus capăt acestei aberaţii, dimpotrivă. De aceea am luat un scurt interviu despre Dacii - strămoşii noştri, profesorului universitar Adrian Cioroianu specialist in... » citeste mai mult

Mitul strămoşilor în „epopeea naţională“: Dacii, Columna şi Burebista

Imaginea filmată a constituit una dintre cele mai penetrante metode de prezentare a „adevărului istoric”. Această dorinţă de reprezentare a trecutului rezidă în primul rând din nevoia constantă de legitimare, identificare şi construcţie a individului, a societăţii, dar şi a regimurilor politice. Ne vom opri atenţia asupra celor trei filme care fac referire la istoria dacilor şi... » citeste mai mult

Sfântul Andrei și legendele dacice

Există specialiști care cred, că după creștinarea teritoriului de la nordul Dunării și asimiliarea credințelor și practicilor creștine, sărbătoarea Sfântului Andrei a luat locul sărbătorii unei presupuse divinități dacice, Sântandrei, personificare a lupului. » citeste mai mult

Dacomania sau cum mai falsificãm istoria

Încã din a doua jumãtate a secolului trecut, când comuniştii reinventau biografia lui Burebista pentru a crea o legãturã fictivã cu Ceauşescu din nevoia de legitimitate carismatico-miticã prin descendenţa dintr-un veritabil ‘erou’ antic autohton, un instrument propagandistic eficace, se remarcã un fenomen care ia amploare tot mai mult şi dupã democratizarea istoriei survenitã odatã cu... » citeste mai mult

În judeţul Prahova au fost descoperite ruinele unui castru roman

Arheologii au descoperit în judeţul Prahova un castru roman vechi de 2.000 de ani. Săpăturile au scos la iveală că locuinţa era dotată cu încălzzire centrală prin pardosele, calorifere şi piscină interioară. Castrul roman de la Drajna de Sus se întinde pe mai bine de 4 hectare. » citeste mai mult

A întemeiat Burebista primul stat dacic?

Ceea ce Nicolae Iorga numea “Prima sintezã: Regatul dacilor” cu referire evidentã la unirea politicã şi religioasã a geto-dacilor stârneşte controverse şi sensibilitãţi care uneori devin obsesive şi uşor de instrumentalizat.Epoca Burebista ridicã o serie de probleme care » citeste mai mult

Proiect de buget multianual pentru investiţii în cercetările istorice din cetatea Sarmisegetusa

Ministerul Culturii pregăteşte un proiect de buget multianual de investiţii pentru cercetările istorice din cetatea dacică de la Sarmizegetusa Regia, acesta urmând să fie definitivat în următoarele două săptămâni. » citeste mai mult

Lucrările de la Sarmizegetuza, vestigii posibil compromise

Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei sunt singurul sit arheologic din România aflat pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, din 1999, iar valoarea lor istorică, arheologică şi simbolică este inestimabilă. » citeste mai mult

S-a găsit locuinţa unui deputat roman la Ulpia Traiana Sarmizegetusa

O locuinţă aparţinând unui demnitar roman din secolul al II-lea, aflată sub Templul lui Iupiter şi al Triadei din Capitoliu, a fost descoperită în situl istoric de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa de o echipă de arheologi clujeni condusă de prof.univ.dr. Ioan Piso, informeaza comunicatul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane (MCDR) Deva. » citeste mai mult

Aboneaza-te la NEWSLETTER
 

HISTORIA, Nr. 125, Mai 2012

HISTORIA, Nr. 125, Mai 2012 -
17 Mai 2012

Mai 1812. Imperiul Ţarist ocupă jumătate din Ţara Moldovei, stabilind un hotar pe Prut. Teritoriul va rămâne şi astăzi în conştiinţa românilor sub numele de „Basarabia”. Dedicăm Basarabiei, în integralitate, acest număr al revistei „Historia”. De ce? În primul rând pentru că am obosit să tot ascultăm tocitele clişee despre Moldova de dincolo de Prut. Abordările de faţadă şi declaraţiile patetice, pretins compătimitoare şi parţial patriotice.

Vedeţi mai multe detalii

Cum poate fi catalogat Matia Corvin, fiul lui Iancu de Hunedoara?
Popular content

Soluţie implementată de Tremend
SATI