Wilhelm al II-lea, ultimul Kaiser
Ultimul împărat pe care Imperiul German l-a avut a fost o personalitate contradictorie, fiind blamat pentru mult timp ca principalul vinovat de izbucnirea Primului Război Mondial ce avea să pună capăt, printre altele, propriei sale domnii. » citeste mai mult
“Din ziua în care i-am pecetluit mormântul, am evocat adesea figura regelui Carol. Înfăţişarea sa fizică îmi rămâne întipărită în minte nu sub forma sub care probabil generaţiunile viitoare îi vor păstra chipul, adică sub forma regelui în mare ţinută cu pieptul plin de decoraţii, sau sub forma mai pretenţioasă a portretelor în ulei – dealtminteri deopotrivă de proaste ce ni... » citeste mai mult
Hypathia din Alexandria, o minte sclipitoare
Matematician, astronom, pedagog, inventator, muzician, filosof şi nu numai, Hypathia din Alexandria este un simbol durabil al raţiunii, ştiintei şi gândirii eliberate de dogme. Spirit independent, pãtrunzãtor şi inteligent, fiica matematicianului Theon din Alexandria este prima femeie care a adus o contribuţie substanţialã dezvoltãrii ştiinţelor. În jurul anului 400 se afirmã... » citeste mai mult
George Washington, președintele american care a pierdut o singură dată
George Washington este primul președinte al Statelor Unite. Distins comandant militar, dar și om politic, Washington a fost desemnat, în 1787, președinte al Convenției Constituționale, care urma să elaboreze legea fundamentală a Statelor Unite. » citeste mai mult
Saint-Just – confidentul lui Robespierre
Între anii 1787 şi 1870 lumea occidentală parcurge o serie de crize revoluţionare. La sfârşitul secolului al XVIII-lea mişcarea revoluţionară începe în teritoriile britanice. În Irlanda şi în America de Nord, tulburările s-au declanşat şi au dus la autonomia Irlandei şi la independenţa Statelor Unite. În Ţările de Jos olandeze a izbucnit o revoluţie în semn de protest... » citeste mai mult
Lenin, cel mai mare om din istorie?
Leszek Kolakowski, unul dintre cei mai importanţi filosofi ai secolului XX, lansează o afirmaţie frapantă în trilogia „Principalale curente ale marxismului”, conform căreia Lenin ar fi cel mai mare om al secolului XX. » citeste mai mult
Preşedintele Academiei dezvăluie cum a ajuns Elena Ceauşescu „savant de renume mondial"
Preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc (75 de ani), vorbeşte despre straniile întâmplări în jurul cărora se ţes viaţa şi destinul. » citeste mai mult
Gustav al III-lea al Suediei, despotul uitat al epocii luminilor
Gustav III al Suediei (1746-1792) este unul din cei mai puţin studiați dintre despoţii luminaţi ai secolului al XVIII-lea. Poate pentru că nu a fost un mare general, precum Frederic al II-lea al Prusiei, sau arhitectului unui mare imperiu, precum Ecaterina a II-a a Rusiei. Poate pentru că nu a muncit fără încetare pentru a raţionaliza administrarea unui conglomerat de... » citeste mai mult
Mircea Albulescu: „Am văzut cu ochii mei evrei agăţaţi în cârlige la abator!“
Mircea Albulescu (77 de ani) povesteşte despre clipele tulburătoare care i-au marcat copilăria şi tinereţea şi despre marea sa pasiune: fireşte, teatrul. » citeste mai mult
Nicolae Steinhardt, un Don Quijote din Est
Anul acesta se împlinesc 100 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai importanţi intelectuali români, cel care a fost monahul de la Rohia. » citeste mai mult
Marchizul de Sade, libertinul absolut
Donatien Alphonse Francois, marchiz, apoi conte de Sade, a avut unul dintre cele mai bizare şi interesante destine din istorie. Opera sa, anatemizatã, interzisã, blamatã pentru conţinutul imoral, a fost doar recent integratã în seria marilor capodopere, şi asta datoritã lui Guillaume Apollinaire. Astfel, cel de mulţi considerat un geniu al rãului devine un scriitor de valoare în ciuda... » citeste mai mult
Akira Yoshizawa, 101 ani de la naşterea celui mai influent artist de origami
Google şi-a modificat, miercuri, logoul pentru a-l omagia pe Akira Yoshizawa, la împlinirea a 101 ani de la naşterea celui considerat a fi cel mai influent şi prolific artist japonez de origami al secolului al XX-lea. » citeste mai mult
HISTORIA, Nr. 125, Mai 2012 -
17 Mai 2012
Mai 1812. Imperiul Ţarist ocupă jumătate din Ţara Moldovei, stabilind un hotar pe Prut. Teritoriul va rămâne şi astăzi în conştiinţa românilor sub numele de „Basarabia”. Dedicăm Basarabiei, în integralitate, acest număr al revistei „Historia”. De ce? În primul rând pentru că am obosit să tot ascultăm tocitele clişee despre Moldova de dincolo de Prut. Abordările de faţadă şi declaraţiile patetice, pretins compătimitoare şi parţial patriotice.
Vedeţi mai multe detalii





















