Autor 3760 vizualizări


Tübingen, oraş feeric din sud-vestul Germaniei, landul Baden-Württemberg, sediu al uneia dintre cele mai prestigioase universitãţi din Europa – Universitatea Eberhard Karl, fondatã în secolul al XV-lea.

Partea veche a oraşului este foarte bine păstrată şi include edificii din sec. XIV-XVIII, printre care şi castelul Tübingen (actualmente muzeu). Un monument deosebit de interesant pentru cultura literarã mondialã este turnul în care a locuit celebrul poet Hölderlin.

Turnul lui Hölderlin şi-a primit numele de la faimosul sãu rezident, în ultima parte a secolului al XIX-lea. Poetul s-a refugiat acolo între 1807 şi 1843, transformând turnul într-un loc de pelerinaj pentru toţi iubitorii de literature şi istorie.

Istoria construcţiei ne poartã prin secolul al XIII-lea, când soclul sãu face parte din zidul medieval al oraşului de-a lungul malului Nordic al râului Neckar. Existenţa unei case lipite efectiv de zidãria turnului este documentatã din secolul al XVII-lea. Contopitã cu acesta sub acelaşi acoperiş, în secolul al XVIII-lea I se mai adaugã un etaj.

În 1807 clãdirea aparţine maestrului tâmplar Ernst Friedrich Zimmer. Acesta îl cazeazã acolo în acelaşi an pe bolnavul incurabil al clinicii Autenrieth’schen, poetul Hölderlin, a cãrui operã Hyperion îi trezise admiraţia. Poetul a locuit 36 de ani în camera modestã de la etajul turnului. În timpul acestei lungi şi agonizante şederi, marcate de suferinţa provocatã de accesele de nebunie, poetul scrie în continuare – de cele mai multe ori sub pseudonimul de Scardanelli – şi primeşte şi vizitatori, ca de exemplu pe studenţii de atunci ai fundaţiei din Tübingen Wilhelm Waiblinger şi Eduard Mörike. Hermann Hesse descrie în povestirea sa din 1914, ‘Im Presselschen Gartenhaus’, o vizitã a celor doi în turnul poetului.

Zimmer reface de mai multe ori clãdirea cu douã etaje pânã în 1828. el moare 10 ani mai târziu, dupã care fiica sa Charlotte îl ia în grijã pe bolnav. În 1874 clãdirea revine cizmarului Carl Friedrich Eberhardt, care o extinde şi îi adaugã o baie. Pe 14 decembrie anul urmãtor turnul este cuprins de un incendiu care determinã o reconstrucţie dupã o schema circularã, cu acoperiş ascuţit şi o casã mai mare ca anexã. În planul arhitectului figureazã numele de ‘Hölderlinturm’.
Oraşul câştigã în 1921 casa cu ajutorul fundaţiei ‘Unitatea pentru pãstrarea şi achiziţionarea turnului lui Hölderlin’, iar în 1984 se revine în cursul renovãrii la împãrţirea locuinţei aşa cum fusese pe vremea poetului. Astãzi se aflã aici muzeul cu expoziţia permanentã, expoziţii temporare şi o bibliotecã, toate administrate de Societatea Hölderlin, înfiinţatã în 1943.

Friedrich Hölderlin (1770 -1843) a fost unul din principalii reprezentanţi ai romantismului în literatura europeană. Opera sa are ca teme:elogierea patriei ca entitate spirituală, nostalgia vârstei de aur, tristeţea însingurării individului, integrarea eului în armonia cosmică, teme de inspiraţie creştină şi greco-romană. În lucrarea sa principala, romanul în versuri Hypérion (1797-99), idealizează Grecia antică şi sintetizeazã poetic principiile curentului pe care l-a reprezentat cu atâta dãruire.