Autor 3594 vizualizări


Tabăra de Sculptura de la Măgura este o expoziţie ce se desfăşoară pe o suprafata de 21 de hectare şi care cuprinde sculpturi din piatra executate în perioada 1970-1986 de artşti liceeni sau absolvenţi ai Academiei de Arhitectură din Bucureşti la iniţiativa sculptorului Gheorghe Coman.

Tabăra de sculptură Măgura a fost organizată în perioada 1970 – 1985, la iniţiativa sculptorului Gheorghe Coman. Proiectul a fost susţinut de Uniunea Artiştilor Plastici din România, pentru a marca 16 secole de la prima atestare a oraşului Buzău. Programul prevedea ca vreme de 16 ani, câte 16 sculptori, să vină la Tabăra Măgura din judeţul Buzău, unde, timp de două luni (august şi septembrie). Fiecare sculptor urma să creeze o sculptură, pe o temă la alegere, într-un bloc de piatră pe care îl primea prin tragere la sorţi.

În cei 16 ani în care s-au desfăşurat lucrările, la Măgura au sculptat 163 de artişti, în urma cărora au rămas 256 de lucrări în piatră, donate judeţului de către creatori. Tabăra de la Măgura reprezintă cel mai mare ansamblu naţional de sculptură din ţară.

Terenul de 21ha, pe care se întinde tabăra de sculptură aparţine Mănăstirii Ciolanu, dar momentan se află în administrarea autorităţilor culturale din judeţul Buzău, care plătesc chirie mănăstirii. Tabăra se află în comuna Tisău, însă poartă numele de Tabăra de Sculptură Măgura deoarece piatra utilizată pentru sculpturi provine din comuna Măgura.

Muzeul Judeţean de Istorie a început restaurarea sculpturilor, care au o semnificaţie deosebită, iar dacă nu reuşim să descoperim ce a vrut să reprezinte autorul, putem distinge numele sculpturii. Astfel, amintim numele câtorva sculpturi:Nud Gânditor, Motiv Matern, Omagiu lui Brâncuşi, Timpul, Meditaţie, Ziua şi Noaptea, Meşterul Manoleetc. Cele 256 de sculpturi din Tabăra Măgura au fost insirate de arta populară.