Autor 1386 vizualizări


 Biserica argeșeană Sfântul Nicolae Domnesc este considerată cea mai veche ctitorie voievodală de pe teritoriul Țării Românești, ea având rolul de necropolă a familiei Basarabilor, afirmând astfel o domnie independentă. Din cauza lipsei pisaniei originale datarea exactă a construcției este incertă, se crede- totuși- că zidirea bisericii a fost începută după 1340. Prin descoperirea făcută de pictorul D. Norocea a grafitului de pe peretele nordic al bisericii -în care este menționată moartea lui Basarab I- putem observa că Biserica Domnească a fost ridicată și tencuită în timpul acestuia, terminată sub Nicolae Alexandru și pictată în stil bizantin, în frescă, în vremea lui Vlaicu Vodă. Faptul că este cea mai veche ctitorie voievodală din Țara Românească și că picturile interioare au o valoare deosebită fac ca biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Curtea de Argeș să fie una dintre cele mai reprezentative opere arhitecturale medievale românești, ceea ce a înlesnit integrarea acesteia în lista monumentelor istorice și în lista indicativă UNESCO.


Dintre picturile cele mai valoroase ale bisericii Sfântul Nicolae Domnesc enumerăm ilustrarea unică în lume a Maicii Domnului în ipostaza sarcinii, situată pe peretele din dreapta, cât și secvențe din viața Sfintei Filofteia ale cărei moaște au fost aduse în Biserica Domnească din Curtea de Argeș în 1396. În biserica ce a servit drept necropolă a familiei Basarabilor se află mormântul lui Vlaicu Vodă în care au fost descoperite importante artefacte arheologice ale secolului XIV, printre care „misterioasa pafta de la Argeș”, pe care Virginia Diaconescu o descrie drept o închizătoare de centură minuțios realizată, formată din trei părți; ilustrând cadrul idilic, specific Evului Mediu, al dragostei pure între cavaler și fecioară. Decorațiile dintre cele două personaje amplifică tema iubirii nobile: lebăda cu cap de femeie și motivul florii de crin.

Sfântul Nicolae Domnesc de la Curtea de Argeș merită integrată în patrimoniul UNESCO deoarece reprezintă o capodoperă a geniului creativ uman, poartă o mărturisire unică a tradiției culturale, este un exemplu excepțional de clădire care reprezintă o etapă semnificativă în istoria românilor și -nu în ultimul rând- este direct asociată cu evenimente, tradiții, credințe și opere artistice cu semnificație deosebită. Avantajele aduse de integrarea în UNESCO ar fi creșterea interesului pentru prezervarea monumentului și al turiștilor spre vizita județului Argeș și, de asemenea, integrarea în UNESCO ar amplifica prestigiul cultural al României prin istoria seculară a orașului regal Curtea de Argeș.

Ca mulți argeșeni și eu îmi doresc ca autoritățile decidente să ateste importanța monumentelor: Mănăstirea Argeșului și Biserica Sfântul Nicolae Domnesc, care înscriu orașul Curtea de Argeș printre orașele valoroase din punct de vedere cultural.

Mai multe informații despre Biserica Domnească și Paftaua de la Argeș:

https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-domneasca-sfantul-nicolae-curtea-arges-123583.html

https://ovidiupecican.wordpress.com/2010/03/21/un-artefact-medieval-inca-misterios-paftaua-de-la-arges/

Sursă imagini:

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/cui-a-apartinut-paftaua-de-aur-descoperita-in-mormantul-princiar-din-biserica-domneasca-de-la-curtea-de-arges