Autor 5665 vizualizări


Oraşul Vechi, construit pe malul Mării Baltice, surprinde prin catedrala Toomkirik, construită la 1200, şi prin biserica Sfântul Olav, considerată cândva cea mai înaltă din lume. Tallinn s-a dovedit un oraş „altfel“ decât destinaţiile clasice de city-break în care obişnuim să mergem noi, românii.

O capitală baltică fără pretenţii cosmopolite exagerate, fără muzee celebre, fără străzi arhicunoscute de la televizor şi fără consacratele pieţe pline de monumente şi fântâni care au făcut istorie în Europa. Cu toate aceste „lipsuri", urbea estoniană mi s-a lipit imediat de suflet, cu atmosfera, decorul medieval şi mândria localnicilor de a fi... estoni. M-am cazat la doi paşi de centrul vechi, într-un hotel cochet din care nu lipseau faimoasele saune nordice.

La micul dejun aveam un colţ al sălii decorat cu motive tradiţionale, în care puteam degusta mai multe feluri de hering, gătite în manieră locală. Cel mai mult mi-a plăcut heringul în sare. Ţinut crud, după cum îi zice şi numele, într-un „baiţ" de saramură. Se topea în gură, nu alta. Atât era de fraged. Înainte de a face prima noastră vizită în Oraşul Vechi, am stat de vorbă cu specialistul hotelului în materie de „consultanţă turistică". Era un domn trecut de 55 de ani, slab, înalt, cu ochii albaştri, ca de husky, şi părul grizonant binişor.

Identitate bine definită

Îşi spune Kalen, vorbeşte popular cu noi şi este foarte mândru de naţiunea sa: „Turiştii ca voi sunt «oamenii mei». Trebuie să vă întoarceţi  în ţările voastre şi să ne faceţi cunoscută ţara lumii întregi, pentru că aici aveţi multe experienţe frumoase de trăit", a început el. „Primii locuitori de pe aceste meleaguri sunt printre cei mai vechi din Europa şi datează de acum 3.000 de ani. Începând de pe la anul 1200 ne-au fost oaspeţi (a se citi «ne-au cucerit») rând pe rând germanii, danezii, suedezii, ruşii. Dar niciunul dintre aceste mari popoare nu a reuşit să ne şteargă propria identitate. În schimb, fiecare a contibuit la înfrumuseţarea culturii şi civilizaţiei estone cu ce a avut mai bun", mi-a explicat.

Puternice influenţe medievale

„Frumos mod de-a pune problema, domnule Kalen", mi-am spus în sinea mea. Şi dacă lucrurile stau aşa cum spuneţi, să purcedem la drum pe străzile asfaltate cu granit ale vechii cetăţi medievale. Să vedem cu propriii noştri ochi ce ne auziseră urechile mai înainte. Atenţia mi-a fost atrasă în prima fază de bisericile vechi. Elementele de decor şi turlele erau desprinse din arhitectura religioasă rusă şi din catedralele vechilor burguri germane. Multe dintre construcţii fuseseră renovate recent, de la pereţi şi acoperiş până la vechile picturile murale.

La tot pasul descopeream străduţe înguste, „pigmentate" de magazine pline cu suveniruri. Din micile bistrouri răsfirate prin vechile curţi mă aşteptam să iasă oricând un cavaler în armură strălucitoare. Iar tinerele estoniene îmbrăcate în costume populare care vindeau delicatese preparate-n casă completau acest decor de poveste. În pieţele mari am dat nas în nas cu mimi, saltimbanci şi cântăreţi ambulanţi, aşa cum probabil trebuie să fi stat lucrurile în zilele de sărbătoare şi acum două, trei sute de ani.

Cea mai veche catedrală din Tallinn este Toomkirik, construită pe la începutul anilor 1200. Printre altele, în zonă se desfăşoară anual Festivalul Oraşului Vechi şi „European Film Black Nights". Cea de-a doua manifestare, găzduită în luna decembrie, tinde să devină un reper important în cinematografia europeană.

Tot în Tallinn se află şi Biserica Sfântului Olav, care în secolele al XVI-lea şi al XVII-lea era considerată cea mai înaltă clădire din lume (159 de metri).

Destinaţie pentru toate anotimpurile

Cel mai cunoscut loc din zona medievală a capitalei Estoniei este Raekoja Platz. Piaţa adăposteşte Primăria Veche a oraşului şi este înconjurată de o mulţime de restaurante. În nopţile răcoroase de vară, terasele sunt încălzite cu radiatoare specifice, iar turiştilor le sunt oferite şi pături groase, din lână. Indiferent de anotimp, bistrourile îşi întâmpină oaspeţii recomandând în primul rând preparate desprinse din bucătăria locală.

Chiar dacă se simte influenţa germană, din meniu nu lipsesc tot felul de sortimente de peşte, cu precădere hering şi calcan, fructe de mare ori mâncărurile din carne de vită. Toate sunt stropite din belşug cu vin fiert, cu faimosul cidru de mere, ori cu variantele pe bază de pere sau fructe de pădure. Din ofertă însă nu lipsesc preparatele din bucătăriile internaţionale consacrate:italiană, chinezească, indiană, thailandeză etc.

Printre atracţiile turistice care merită vizitate se află Parcul Kadriorg, construit în manieră barocă de Petru cel Mare, Muzeul în aer liber şi Palatul Maarjamae. Un obiectiv turistic mai puţin conformist este Submarinul Lembit. Dacă timpul permite, merită admirate şi exponatele din Kumu, cel mai mare muzeu de artă al Estoniei.

Ziua cea mai lungă are 19 ore

-Estonia face parte din grupul Ţărilor Baltice, împreună cu Lituania şi Letonia (cu care se şi învecinează în partea de sud). În est are graniţă cu Rusia şi în nord este despărţiţă de Finlanda prin Golful Finlandei. Iar un arhipelag de aproximativ 1.500 de insuliţe răsfirate în Marea Baltică mărgineşte ţărmurile de vest şi de nord-vest.

-Verile sunt scurte şi se bucură de fenomenul faimoaselor „nopţi albe".

- Ziua cea mai lungă are nu mai puţin de 19 ore, datorită latitudinii nordice.

- Zăpadă până-n martie şi doar şase ore de lumină

- Poziţionarea geografică este însă responsabilă şi de temperaturile scăzute.

Chiar dacă în anotimpul estival se pot înregistra ziua şi 27 de grade Celsius, noaptea sunt uneori în jur de 15 grade. Sezonul este marcat şi de averse neaşteptate de ploaie, umbrela fiind în acest caz un aliat de nădejde.

Iarna, temperatura nu trece prea des peste zero grade Celsius, dar ninsorile sunt rare. Atunci când se aşterne însă, zăpada se menţine până-n luna martie. Iar zilele scurte ajung uneori să aibă doar şase ore de lumină naturală.

Diversitate şi integrare europeană

Aproape 70% dintre locuitori sunt de origine estoniană şi 25% de origine rusă. Restul procentelor le împart ucrainenii, bieloruşii, finlandezii.

Ţara are ca limbă oficială estona însă, datorită diversităţii etnice, peste un sfert dintre locuitori vorbesc limba rusă. Biserica Evanghelică Luterană şi Biserica Ortodoxă domină peisajul religios. La 1 ianuarie 2011, Estonia a devenit membră a zonei euro.

Vacanţă la Tallinn, de la 306 euro de persoană

O vacanţă de trei nopţi în capitala Estoniei costă de la 306 euro de persoană. Preţul include transportul cu avionul şi trei nopţi cazare cu mic dejun la Hotel Domina Ilmarine de patru stele, situat la doar 300 de metri de Oraşul Vechi. Fiecare cameră dispune de un design în culori pastelate şi beneficiază de acces la internet şi televiziune prin satelit. După plimbările prin decorul medieval din apropiere, turiştii se pot relaxa la jacuzzi sau la saună şi se pot bucura de  un masaj clasic ori de o „şedinţă de înfrumuseţare".

Vacanţele de o săptămână la Hotel Metropol de trei stele costă de la 315 euro de persoană pentru şapte nopţi de cazare cu mic dejun. Iar biletul de avion Bucureşti-Tallinn şi retur cu escală în München costă de la 245 de euro de persoană. Hotelul este situat  în apropierea centrului istoric şi vizavi de zona de shopping. Principalul punct de atracţie este restaurantul Broadway, care îşi întâmpină oaspeţii cu muzică live şi partide de dans. Detalii pe www.besttourism.ro, tel. 031-226.33.25.