Autor 617 vizualizări


În perioada 19 iulie-25 august, Muzeul Municipiului Bucureşti va găzdui expoziţia „Cultura Cucuteni, valori regăsite ale preisoriei europene“, un proiect care vizează promovarea valorilor culturale ale arheologiei preistorice în rândul tinerilor.

Principalul obiectiv al proiectului este promovarea valorilor culturale, în acest caz ale arheologiei preistorice şi crearea unui impact puternic asupra tinerilor, al căror interes faţă de propria cultură, istorie şi artă va fi stimulat şi cultivat.

Expoziţia, al cărei vernisaj va avea loc în data de 19 iulie 2013, începând cu ora 11.00, este organizată de Ministerul Tineretului şi Sportului, în parteneriat cu Complexul Muzeal Naţional „Moldova“ Iaşi, Asociaţia Culturală Arkeo, Muzeul Municipiului Bucureşti şi Casa de Cultură a Studenţilor Bucureşti.

Între 19 iulie-25 august, Muzeul Municipiului Bucureşti (Palatul Suţu) va expune în faţa bucureştenilor peste 100 de vase, statuete şi obiecte de mobilier care fac parte din străvechiul complex cultural Cucuteni-Tripolie, una dintre civilizaţiile cele mai fascinante ale Europei preistorice.

„Fiecare tânăr e dator să cunoască şi să conştientizeze rădăcinile poporului din care se trage. Acesta este motivul pentru care am decis să ne implicam în organizarea acestei expoziţii în Bucureşti, care poate fi vizitată gratuit până la sfârşitul lunii august. Sunt convins că există numeroşi tineri interesaţi să afle mai multe despre trecutul strămoşilor noştri şi să admire obiectele din ceramică pictată, adevărate opere de artă păstrate atât de bine timp de mii de ani. Este fascinant câte poţi afla despre obiceiurile şi traiul zilnic ale unei populaţii străvechi în urma descoperirilor arheologice.”Nicolae Bănicioiu, Ministrul Tineretului şi Sportului

Vestigii vechi de aproape 7000 de ani

Cultura Cucuteni-Tripolie, una dintre cele mai vechi culturi ale Europei, a luat naştere în jurul anului 5200 î.Hr, rivalizând cu Egiptul antic sau Sumerul. Civilizaţia cunoaşte o arie de răspândire ce depăşeşte, în perioada de maximă expansiune, 350.000 km2, extinzându-se din sud-estul Transilvaniei, pe întreaga suprafaţă a Moldovei, inclusiv teritoriul de astăzi al Republicii Moldova, până în vestul Ucrainei.

Denumirea culturii provine de la localităţile Cucuteni (lângă Iaşi) şi Tripolie (lângă Kiev, Ucraina), unde s-au descoperit primele vestigii doveditoare ale existenţei culturii. Vestigiile au început sa fie descoperite începând cu anul 1884, iar în perioada următoare, între anii 1885-1910, au început săpăturile arheologice, fiind conduse până în perioada intrebelică, moment în care se vor descoperi în jur de 100 de gropi şi anexe gospodăreşti împreună cu 44 de locuinţe, datând din anii 4000-3000 î.Hr.

În ordinea descoperirii lor, cele mai vechi piese aflate în patrimoniu (peste 300 de piese) au fost donate Muzeului de Antichităţi din Iaşi în anii 1916-1917 şi provin, cel mai probabil, din cercetările realizate pe Cetăţuia de la Cucuteni de către Grigore Buţureanu, Nicolae Beldiceanu şi Hubert Schmidt.

Ceramica Cucuteni, unică în Europa

Cultura Cucuteni a rămas în istorie datorită ceramicii sale, unică în Europa, găsindu-se doar unele asemănări, destul de pregnante, cu o ceramică dintr-o cultură neolitică din China, însă între cele două există o diferenţă de timp de aproximativ un mileniu. Decorul predominant este cel în spirală, creând astfel o iluzie optică puternică, iar culorile caracteristice sunt albul, roşul şi negrul, cu variaţii date în funcţie de temperatura la care a fost ars vasul.

În ceea ce priveşte forma, s-au descoperit de la simple pahare până la amfore. Tehnica ceramicii Cucuteni este aproape perfectă:lutul era foarte bine preparat şi amestecat cu câteva fire de nisip, pentru ca pereţii vasului să nu crape.

Cucutenii-un model de organizare şi spiritualitate

Locuinţele erau aşezate în circular sau grupat în funcţie de forma de relief pe care se întemeia aşezarea. Casele erau construite pe platforme masive de lut, cu structura de bârnă despicată, cu mai multe încăperi şi chiar şi etaj. În centru se afla o construcţie impunătoare, folosită ca loc de adunare a comunităţii şi sanctuar pentru ceremonii magico-religioase. Populaţia avea o organizare proto-urbană, dând dovada, datorită grupării locuinţelor, de spirit de obşte. Ocupaţiile principale erau:vânătoarea, agricultura, cultivau predominant grâu şi orz, dar şi olăritul, ţesutul, confecţionarea uneltelor. Oamenii cei mai importanţi din comunitate obişnuiau să se împodobească folosind bijuterii confecţionate din cupru, aur, os şlefuit. Deşi cunoşteau metalele, ca aurul, arama, argintul, le foloseau destul de rar.

Nu există statuete antropomorfice care să prezinte trasături groteşti sau furioase. Figurile masculine sunt rare şi acoperite de măşti, bărbatul fiind considerat supusul femeii, necesar pentru perpetuarea vieţii, în timp ce statuetele feminine au picioare zvelte, sunt graţioase şi nu prezintă tatuaje pe corp. Figurile feminine stilizate reprezintă şi un element esenţial al vieţii religioase. Statuetele feminine au reprezentat conceptul fertilităţii şi fecundităţii, întruchipat de Marea Zeiţă, creatoare de viaţă.

Importanţa culturii Cucuteni a fost covârşitoare pentru următoarele culturi şi civilizaţii ce se vor dezvolta în Europa. Referitor la dispariţia lor, există mai multe ipoteze, cea mai plauzibilă fiind, în acest moment, faptul că populaţiile aflate mereu în mişcare au determinat începutul sfârşitului pentru cultura Cucuteni.

 

 

 

Sursa:www.adevarul.ro

""