La Reşita puteţi vedea tăbliţele de la Tărtăria, vechi de mii de ani

Autor 4038 vizualizări


Expoziţia de ceramică „Scriere dunăreană în lumina descoperirilor de la Turdaş şi Tărtăria”, organizată de Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca şi Institutul de Arheomitologie Cluj-Napoca, a avut vernisajul joi, 1 septembrie, la Muzeul Banatului Montan Reşiţa.

La vernisaj, prof. univ. dr. Gheorghe Lazarovici a declarat că şapte-opt piese au fost descoperite şi la Zorlenţu-Mare, în Caraş-Severin, dar nu au fost prezentate în expoziţie, ci doar în volumul care o însoţeşte, piese care sînt legate de evoluţia civilizaţiei neolitice. „Avem o expoziţie de circa 4.000 de semne şi simboluri, pe parcursul a şase-şapte milenii”, a afirmat prof. univ. dr. Gheorghe Lazarovici. În localitatea Pescari va avea loc vineri un simpozion internaţional pe această temă, ocazie cu care va fi lansat şi un volum despre săpăturile de la Tărtăria.
În septembrie 1961, arheologul Nicolae Vlasa, de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, descoperea cele trei tăbliţe scrise de la Tărtăria, două de formă rectangulară şi una rotundă, toate din lut. Descoperirea a fost făcută în timpul lucrărilor la situl arheologic de la Tărtăria-Groapa Luncii. Două dintre aceste plăcuţe sunt acoperite cu semne pictografice care redau texte vechi, cu peste un mileniu anterioare celor similare descoperite la Djemer-Nasr, Kis şi Uruk din Sumer, datate în jurul anului 3300 Î.H. Descoperirea de la Tărtăria, respectiv scrisul de pe cele trei plăcuţe de lut, se constituie în punctul de pornire pentru o istorie a scrisului, dar şi în reconsiderarea bazinului Dunării ca leagăn al civilizaţiei europene.
 

""