Fildeș de mamut bucureștean, expus la Casa Filipescu Cesianu jpeg

Fildeș de mamut bucureștean, expus la Casa Filipescu Cesianu

📁 Expoziţii, Festivaluri, Conferințe
Autor: Redacția
🗓️ 13 octombrie 2021

Bucureștiul a fost celebrat de curând, pe data de 20 septembrie, pentru cei 562 de ani de la prima atestare documentară din timpul lui Vlad Țepeș. Amintit ca cetate, orașul aflat în expansiune urma să devină peste două veacuri Capitala Țării Românești și, mai apoi, a statului român. 

Sigur v-ați întrebat cum era însă Bucureștiul înainte de București? Și, mai ales, cum arătau aceste meleaguri la începuturi, atunci când apa Dâmboviței a fost trecută de primii oameni? Pentru a răspunde la aceste întrebări trebuie să derulăm rapid filmul istoriei și să călătorim în îndepărtata preistorie, în urmă cu cca. 20.000 de ani, scrie Muzeul Municipiului București, pe pagina de Facebook a instituției. 

Pentru a ne imagina acest cadru, avem la îndemână doar răzlețe descoperiri arheologice. Sunt suficiente uneltele din silex paleolitice descoperite în Pantelimon, Colentina „Ziduri între Vii”, Herăstrău, Dealul Mihai Vodă, Dealul Radu Vodă, Băneasa Lac sau Militari, precum și rămășițele unor mamuți lânoși descoperite în Pantelimon (deși fără legătură directă unele cu altele), pentru a creiona un tablou în care oamenii încep, timid, să își lase amprenta asupra unui spațiu care, în timp, sub influența lor tot mai accentuată, va deveni Bucureștiul de astăzi. 

Pe atunci, măreția nu era evocată de clădiri somptuoase, ci de o turmă de mamuți lânoși, privită de la distanță de vânători-culegători înarmați sumar.

Fildeșul prezentat a fost descoperit într-o nisipărie din Lacul Pantelimon și a intrat în patrimoniul Muzeului Municipiului București în anul 1966. Mamuții lânoși au apărut în Europa acum cca. 200.000 de ani, iar extincția acestei specii în Europa coincide cu finalul ultimei ere glaciare, însă cu varianții notabile în diferite regiuni ale continentului. Dacă în Europa de Sud dispar în jurul datei de 20.000 BP, în partea de nord-est (Estonia, Rusia) au rezistat până în Holocenul timpuriu (cca. 10.000 - 9000 BP).

Fildeșul de mamut bucureștean este expus temporar la gura unei peșteri cu picturi rupestre, amenajată în expoziția „Piatra în Epoca Omului”, care este deschisă la Casa Filipescu Cesianu (Calea Victoriei, nr. 151).