Autor 1511 vizualizări


Simboluri ale vieții, pâinea și grâul, erau consacrate religios și întâlnite la toate sărbătorile și evenimentele din viața omului. Procesul de obținere a pâinii, de la semănarea grâului până la transformarea lui în făină, apoi în pâine, presupunea efort uman considerabil. Pentru reușita lui, în mentalitatea tradițională, existau pe lângă munca câmpului, o serie de credințe și manifestări pentru atragerea bunăvoinței forțelor capabile să contribuie la finalizarea eforturilor. 

Prepararea pâinii și lucrările agricole tradiționale, cuprindeau, pe lângă munca obișnuită, gesturi și formule rituale menite să asigure rezultatul final. Întreaga muncă desfășurată în jurul obținerii pâinii era marcată astfel de reguli, norme și interdicții, începând cu cultivarea pământului și până la consumul acesteia.

Practicile legate de cultivarea și recoltarea grâului și de transformare a acestuia în pâine, conservate și transmise din generație în generație, au oferit un specific zonal și au asigurat apartenența la un fond cultural specific. Experiența acumulată s-a exprimat printr-o anumită cunoaștere și înțelegere, că pentru a obține o recoltă bună este necesară îndeplinirea unor condiții privind calitatea solului, fertilizarea, rotația culturilor, clima, și cunoștințe agricole necesare, ciclul lucrărilor agricole evoluând în strânsă legătură și determinare și cu succesiunea anotimpurilor. 

În satele din județul Mureș, s-a dezvoltat mai mult o agricultură de subzistență, datorită caracteristicilor solului aluvionar al bazinului superior al Mureșului, mai puțin fertil cu caracteristici silvestre, iar până la începutul sec. XX, agricultura s-a caracterizat mai mult prin continuitate decât prin evoluție, în ceea ce privește uneltele de lucru. 

Etapele de lucru începeau cu munca pământului, aratul cu plugul și grapatul cu grapa și tăvălugul, semănatul cu mâna, seceratul cu seceri din oțel și coasa cu nuia, treieratul cu îmblăciul și vânturatul cu lopeți de vânturat. Pentru obținerea făinii grâul era măcinat la moară. Ultima fază în obținerea pâinii, era frământatul aluatului și coptul la cuptor. 

Expoziția Drumul Pâinii poate fi văzută la Muzeul Etnografic ”Anton Badea” din Reghin.

Vezi aici GALERIE FOTO


Fotografii din arhiva Muzeului Etnografic ”Anton Badea” Reghin