Deschiderea expoziției „Ctitori, donatori și meșteri anonimi. Arta religioasă medievală în spațiul românesc ortodox”

Autor 383 vizualizări


Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) anunță deschiderea expoziției „Ctitori, donatori și meșteri anonimi. Arta religioasă medievală în spațiul românesc ortodox”, joi, 12 octombrie, 2017, începând cu ora 12:00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, București, în prezența: prof. dr. Tudor Teoteoi, preot dr. Florin Șerbănescu, consilier patriarhal în cadrul Patriarhiei Române și a dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, director general al muzeului.

Expoziția face parte din proiectul „Obiect de cult-obiect de patrimoniu – operă de artă peste timp”, prin care sunt valorificate bunuri culturale și arhive documentare de o valoare excepțională care fac parte din patrimoniul muzeului. Proiectul este finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. 

„Ctitori, donatori și meșteri anonimi. Arta religioasă medievală în spațiul românesc ortodox” are o tematică inovatoare prin intermediul căreia este explicat rolul liturgic al obiectului, dar şi istoricul piesei propriu-zise. Expoziția beneficiază de un catalog care se va distribui împreună cu aplicația multimedia - „Noi tendințe în expunerea muzeală și în protejarea patrimoniului” – care cuprinde modele tridimensionale ale pieselor de patrimoniu incluse în acest proiect. Expoziția prezintă 31 obiecte liturgice, de patrimoniu, precum argintărie, broderie, carte manuscrisă și tipărită, frescă, dar și obiecte din ceramică cu scene iconografice creștine descoperite în cadrul cercetărilor arheologice. 

În ceea ce privește argintăria menționăm: ferecături de cărți religioase, potire, anafornițe, candele, cădelnițe, chivote, sfeșnice, ripide. Spre exemplificare am ales un Tetraevangheliar mai puțin cunoscut, manuscris, de la mănăstirea Florești a cărui istorie a fost recent reconstituită. Pentru cartea tipărită, Biblia lui Șerban Cantacuzino de la București reprezintă momentul istoric în care cartea religioasă a cunoscut o dezvoltare la scară largă. 

Obiectele de cult din argint sau argint aurit folosite în desfășurarea ritualului religios făceau parte integrantă din actul de danie. Potire, anafornițe, ripide, chivote, cădelnițe - aceste obiecte liturgice sunt ele însele adevărate opere de artă. Măiestria cu care erau lucrate și respectarea dogmelor în realizarea lor dovedesc un grad de cunoaștere ridicat al preceptelor creștin-ortodoxe, precum și specializarea unor centre meșteșugărești, atât în spațiul intracarpatic (unde meșterii sași erau cunoscuți) dar și extracarpatic, în special în jurul unor centre monastice mari. Sutele de ani care au trecut și lipsa unor inscripții de danie pe unele dintre ele au făcut ca informațiile despre donator, meșter și locașul de cult care a primit dania să fie doar intuite. 

Broderia este reprezentată de două epitrahile, unul din vremea lui Alexandru cel Bun și celălalt de la Vasile Lupu, donații ale domnitorilor către ctitoriile lor – Mănăstirea Bistrița (jud. Neamț), respectiv Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași. 

Pe lângă aceste veșminte preoțești sunt prezentate alte două broderii - un aer și un acoperământ de potir - obiecte liturgice care nu pot lipsi din ceremonialul religios. Din păcate, despre acestea din urmă, istoria nu a lăsat urme în ceea ce privește actul donației, meșterul sau atelierul care le-au creat. Arta broderiei medievale românești s-a dezvoltat în special în cadrul centrelor monastice ortodoxe care au devenit școli și ateliere de artă unde aceste obiecte erau lucrate cu o minuțiozitate deosebită. 

Fragmentele de frescă, decupate acum mai bine de o sută de ani de la Mănăstirea Curtea de Argeș și de la Mănăstirea Trei Ierarhi din Iași, ne ajută să conturăm ambientul religios al epocii medievale prin prezentarea acestora în expoziție. Atât Neagoe Basarab împreună cu familia sa, cât și Radu cel Mare, ctitori de prim rang ai locașului de cult, au fost pictați pe peretele de vest al naosului conform tradiției și iconografiei picturii religioase. 

Expoziția „Ctitori, donatori și meșteri anonimi. Arta religioasă medievală în spațiul românesc ortodox” este deschisă la Muzeul Național de Istorie a României până la finalul anului.