Autor 2622 vizualizări


Gravuri fantasmagorice 

Muzeul Național de Artă al României 
Până pe 28 martie 

Anul trecut s-au împlinit 300 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai cunoscuți gravori ai lumii, Giovanni Battista Piranesi, iar Muzeul Național de Artă al României îl sărbătorește printr-o expoziție de zile mari: „Piranesi. Arhitecturi și fantasme”.  Grotteschi, Carceri d’invenzione și Vedute di Roma – așa se numesc cele trei categorii în care sunt împărțite cele 39 de gravuri selectate pentru acest eveniment. Și mai important este faptul că acestea sunt însoțite de alte 13 opere din patrimoniul MNAR, opere ce poartă semnătura unor mari artiști europeni ai secolului al XVIII-lea: Francisco de Goya, Gaspar van Wittel, Giandomenico Tiepolo, Antonio Canaletto, Hubert Robert și Edmé Bouchardon.  


Piranesi este cel care a lăsat artei și, evident, întregii lumi o imagine idilică a Romei. Era și firesc, de altfel, căci, deși s-a născut în Veneția și a fost educat în spiritul venețian, eruditul artist și-a trăit mai bine de jumătate din viață în capitala Italiei. Carceri d’invenzione sau Închisorile imaginare este una dintre cele mai cunoscute serii de gravuri ale sale. Seifuri și mașinării gigantice, șiruri infinite de scări și arhitecturi colosale – toate ascunse în subteran – au inspirat Suprarealismul de mai târziu.  

Istorie liceană

Până în aprilie 
Muzeul Național de Istorie a României 

Una dintre cele mai cunoscute, dar și cele mai vechi instituții de învățământ din România a împlinit 160 de ani de la înființare. Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” poate fi considerat o adevărată fabrică de elite, căci pe porțile sale au ieșit personalități celebre precum: George Călinescu, Tudor Vianu, Petre Antonescu, Ion Cerchez, Dinu Lipatti, Margareta Pâslaru, Liviu Ciulei, Florian Pittiș, George Mihăiță, Mircea Djuvara, Constantin Giurescu.  


Câteva fragmente din istoria renumitului liceu vor fi expuse la Muzeul Național de Istorie a României – documente, planuri de lecții, programe analitice, manuale, materiale de uz didactic și fotografii. Mărturiile trecutului de peste un secol și jumătate al instituției sunt menite să reamintească parcursul dificil, cu suișuri și coborâșuri, al învățământului românesc, atât de greu încercat de vremuri.  

Tăișul ascuțit al satirei 

Până în martie 
Muzeul Municipiului București – Palatul Suțu 

Satira și-a câștigat reputația în Roma antică, atunci când cei care deţineau puterea erau luați peste picior și criticați fără menajamente prin desene ce apăreau peste noapte pe pereții din oraș. Iată că acest tip de artă a supraviețuit timpului și spațiului geografic și îl regăsim la noi, cunoscut deja de oameni, la începutul secolului al XIX-lea. Iar în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza apar și primele reviste de satiră.  


Muzeul Municipiului București a pus cap la cap, din colecția sa, o selecție de astfel de opere atât de îndrăgite (mai ales) de omul de rând, creând o adevărată călătorie prin istoria hazului de necaz.  

Acest articol a apărut în numărul 228 al revistei Historia, disponibil în perioada 15 ianuarie - 14 februarie la toate punctele de distribuție a presei (rețeaua Inmedio, chioșcuri de ziare, benzinării), dar și în format digital pe platforma paydemic.com 

 Cumpără Acum


 Cumpără Acum