Toyotomi Hideyoshi. Portretul samuraiului în perioada medievală

Autor 2406 vizualizări


Viitorul unificator al Japoniei, Hiyoshi, vede lumina zilei in 1537, în coliba unuițăran. Rămas curândîn grija unui tatăvitreg, băiatul fuge de acasăși, dupămai multe peripeții, reușește săintreîn serviciul seniorului Oda Nobunaga, aflatîntr-o vijelioasăascensiune. Deosebit de abilși curajos, Hiyoshi devine curând un important general al seniorului său, care-i acordă încredere deplină „maimuței[1]sale favorite.

 Hashiba Hideyoshi

O răsturnare de situațieîl ridicăîncămai mult, în 1582, când genialul strateg transformăo mare pierdereîn marele său câștig. Protectorul său, instabilul Oda Nobunaga, își umilește fărăcruțare unul dintre generalii favoriți, pe Akechi Mitsuhide. Acesta, deși mai degrabăpoet decât militar, lanseazăun atac-fulger asupra templului Honnoji, unde este găzduit seniorul său pe perioada vizitei la Kyoto. Nobunaga, încăuluit deîntorsătura pe care au luat-o lucrurile, își ia viațaîn mijlocul ultimilor săi apărători. Rebelul se proclamăconducător militar suprem, însărecunoașterea saîntârzie săapară. Desigur, pe de o parte, acțiunea sa a fost motivată, iar pe de altăparte, originea sa îi permite accesul la cele mai înalte funcții. Dar ridicareaîmpotriva seniorului său nu poate fi trecutăcu vederea, cu atât mai mult cu cât răzbunătorii vasali auși eiîn vedere preluarea funcției supreme. Cel mai zelos se aratăa fi generalul-maimuță, care acum poartă numele Hashiba Hideyoshi. El își asigurăalianța altor vasali ai lui Odași porneșteîmpotriva clanului Akechi, pe care-l nimicește. S-ar putea crede că, odatăstăpânul răzbunat, vasalul credinciosîi va slujiși apăra pe urmașii acestuia. Dimpotrivă, Hideyoshi vaîncurca ițele cu bunăștiință, dezbinându-i pe aceștia, luând când partea unuia, când partea celuilalt, pânăla eliminarea lor.În același timp, elîșiînvinge toți rivalii;capabilul general Shibata Katsuie se sinucide în castelul său asediat, iar prudentul Tokugawa Ieyasu îșiîndoaie genunchiulîn fața celui de neînvins.

 Toyotomi Hideyoshi

În sfârșit, Toyotomi Hideyoshi este stăpânulîntregii Japonii.Împăratul nu-i poate acorda titlul de shogun[2], din cauza originii modeste;în calitate de kampaku[3]sau taiko[4]însă, el vaține de fapt toate frâiele puterii.

S-a dovedit a fi cel mai strălucit general alțării. Este momentul să-și arateși calitățile de administratorși nu vaîntârzia săo facă. Hideyoshi acționeazămaiîntâiîn douădirecții:recensământul populațieiîn vederea unei impozitări eficiente-apoi stabilirea unui sistem social rigid. Fiecare japonez va muri în casta în care s-a născut. Generalul-țăran va interzice ca unțăran sădeținăarme sau sădevinăvreodatăsamurai. Procedeazăchiar la legareațăranilor de glie. Se teme oare de un viitor rival periculos? Poate. Asediatorul de castele își propune apoi sărealizeze cel mai mărețcastel din istoria Japoniei.Într-adevăr, castelul Osakapentru construcția căruia legenda spune cătoți senioriițării au adus, ca omagiu, cele mai puternice stânci – este proiectat pentru a fi inexpugnabil. Fondurile sunt, practic, nelimitate, iar soliditatea construcției nu poate fi egalatădecât de splendoarea ei luxuriantă:taikova pune ca zidurile să fie acoperite cu foițăde aur. Cuceritorul de cetăți este, în aceeași măsură, și un cuceritor al femeilor, deșișubredși urât. De ani de zile, el leține ostatice pe cele trei nepoate de sorăale lui Oda Nobunaga. Yodo, cea mai mare-și cea mai frumoasă-cedeazăcarismei saleșiîi devine concubinăprincipală[5].Îi va dărui un fiu, dar acesta nu supraviețuiește primei copilării.În schimb, cel de-al doilea este un model de sănătate, iar regentulîși sărbătorește necontenit fericirea paternă.

Strălucitele realizări pe plan intern sunt întrucâtva contrabalansate de o dezastruoasă politică externă. Pentru că regentul își va dori Coreea, ca pas hotărâtor spre China, visul său. Însă Coreea nu mai este colosul cu picioare de lut din vremea invaziilor mongole. Luptătorii niponi se ciocnesc aici de adevărați generaliși soldați, iar campaniile coreene nu vor face altceva decât să aducă pierderi însemnate Japoniei. Geniul strategic al lui Hideyoshi să se fi stins? Sau megalomania sa îl împiedică să vadă dimensiunile reale ale lucrurilor? Este plauzibilși un răspuns, și celălalt.

În tot acest timp, Hideyoshi încearcă necontenit să-și consolideze poziția. Acolo undeîntrezărește o umbrăde ofensă, o urmăde pericol pentru puterea sau succesiunea sa, el are un singur procedeu:vărsarea de sânge.Înalta societate esteșocatăla auzul veștii că Sen no Rikyu, veneratul maestru al ceremoniei ceaiului, s-a sinucis la ordinul regentului. Pentru că nu i-a oferit-o lui taikope fiica sa, ori pentru că i-a refuzat dictatorului onorurile cuvenite zeilor? Apoi, nepotul său de soră, Hidetsugu, cândva moștenitorul său oficial, este de asemenea condamnat la moarte, pentru un presupus complot. Sentințaîi cuprindeși pe membrii familiei sale:treizeci si nouăde de femeiși copii sunt executați prin decapitare. Nici creștinii nu vor scăpa atenției regentului. Dacăinițialîi acceptase, văzând creștinismul ca pe o alternativăpașnicăla budismcălugării budiști erau recunoscuți ca luptători redutabili – în timp, Hideyoshi îi vede în culori sumbre. El ordonă crucificarea a douăzecișișase[6]de preoțiși misionari creștini de naționalități diferite, majoritatea japonezi.

An după an, picătură cu picătură, vlaga s-a scurs din acest trup firav, pe care doar voința l-a susținut. Geniul l-a adusîn vârf, de la baza piramidei. Puterea supremă, aurul, oameniitotul i-a aparținut. Seniorul său l-a numitmaimuța, pentru preoții creștini el a fostdiavolul. Pe patul de moarte, taikoToyotomi Hideyoshi, îșiîncredințeazăfiul, pe kampakuHideyori, unui consiliu în care coregenți sunt cei mai mari cinci seniori dințară. Aceștia jurăcăvor susține legitimitatea acestuia, chiar cu prețul vieții. Dealtfel, castelul Osaka este imposibil de cuceritși adăpostește un tezaur[7].

Timp de câțiva ani, lucrurile trenează. Sub ocrotirea familieiși a consiliului, Hideyori se pregătește pentru preluarea funcției supreme. Se fac auzite murmure, coregenții se suspecteazăreciproc uneori, iar cel mai antipatizat esteși cel mai de vazădintre ei, Tokugawa Ieyasu. Cu toate acestea, el este înrudit cu clanul Toyotomi:Hidetada, fiul său mai mare, este căsătorit cu Gou, sora doamnei Yodo. Conflictul dintre Ieyasuși ceilalți patru seniori este inevitabil. Iar lovitura de grație va veni din partea doamnei Gracia[8], nume parcă predestinat unei asemenea încercări. Ea este chiar fiica defunctului senior Akechi Mitsuhide, iar întreaga sa familie a fost distrusă de Hideyoshi. După sinuciderea ei, în castelul asediat de Ishida Mitsunari, devotamentul public fațăde kampakueste puternic zdruncinat.  În anul 1600, la Sekigahara are loc cea mai mare ciocnire armată din istoria Japoniei:Tokugawa Ieyasuși aliații săi contra tuturor. Ieyasu o câștigă, la un fir de păr deînfrângere.

Pentru o vreme, Hideyori rămâne în castelul Osaka, împreună cu soția[9], concubineleșiîntreaga lui suită.  Curajoasa, aroganta sa mamă îi este mereu alături. Înțara paradoxurilor, doamna Yodo este totuși o enigmă. Cândva, într-un castel asediat de Hideyoshila ordinele lui Oda Nobunaga-tatăl său s-a sinucis. Mama sa, Ichi, căutând protecția pentru cele trei fiice, s-a recăsătorit cu loialul general Shibata Katsuie. Ulterior, sub asaltul aceluiași Hideyoshi, tatăl vitreg al celor trei prințeseși-a pus capăt zilelor, într-un castel incendiat.Și-a luat viața, odatăcu el, și doamna Ichi, îngrozităde perspectiva de a deveni concubina detestatului personaj. Această soartă o va avea, în schimb, fiica sa[10]. Iar astăzi, prima doamnă este hotărâtă să apere drepturile fiului său, chiar cu prețul vieții.

Negocierile pentru putere sunt greoaie, iar Ieyasu, brusc, se hotărăște sălichideze chestiunea.Carthaginem esse delendam,   se spuneaîn Europaîn situații similare. El puneîn mâinile fiului său mai mareîntreaga răspundere a acțiunii, iar acesta reușește. Prin tacticăși prin violență, cu arme japonezeși europene, castelul Osaka este cucerit. Într-o anexă apărată de ultimi slujitori loiali, prima-doamnă Yodoși kampakuHideyori își iau viața. Întreaga lor familie este nimicită, inclusiv fiul în vârstă de opt ani al lui Hideyori, ultimul urmașal lui Hideyoshi cel neînvins. Puțini vor scăpa din aceastăcampanie, iar prima este doamna Sen, soția lui Hideyori. Ea este nepoata de fiu a lui Ieyasu;la ordinele acestuia, ea se va recăsătoriși va avea copii. Abia dupăpierderea celui de-al doilea soț, ea se va retrage la o mănăstire.

Două secoleși jumătate dureazăshogunatul Tokugawa, pe bazele puse de Oda Nobunagași Toyotomi Hideyoshi. Doar căvremea primilor doi, care s-au folosit nu doar de geniul lor militar, ciși de nedreptateși violență, a trecut ca un vis[11]. Pe când ordinea pusă de cel de-al treilea unificator al Japoniei a dăinuit până în vremurile când întreaga lume s-a schimbat la față.

 [1]Oda Nobunaga îi dăduse porecla „Saru” – maimuța.

[2]Comandantul militar suprem

[3]Regentul în funcție

[4]Fostul regent

[5]Toyotomi Hideyoshi avea deja o soție, doamna Nene-renumită prin frumusețeași inteligența sa-precumși mai multe concubine.

[6]Pe 6 februarie, calendarul romano-catolic amintește martiriul celor douăzecișișase de creștini. 

[7]Averea, în aur, argintși obiecte prețioase,   lăsatămoștenire de taiko, depășea venitul anual al Europei, la care se adăuga venitul coloniilor spanioleși portugheze.

[8]Akechi Tama, devenită Hosokawa Tama prin  căsătorie, apoi Hosokawa Gracia prin botez, s-a opus  să fie luată ostatic de Ishida Mitsunari. Întrucât confesorul ei catolic îi interzisese sinuciderea, ea a acceptat să fie executată de un vasal. Personajul Gracia/ Garasha apare astăzi în numeroase creații literare sau cinematografice.

[9]Este vorba despre doamna Sen, nepoata lui Ieyasu si fiica lui Hidetada.

[10]Inițial, fiica mai mare a doamnei Ichi se numea Chacha, la intrareaîn clanul Toyotomi a primit numele Yodo, iar dupămoartea lui Hideyoshi a primit numele Daikoin.

[11]Remarcăm clarviziunea despotului in ultimele sale clipe de viaţă. Poemul său de moarte este “ Viaţa mea nu este decât un strop de rouă/ Si piere tot ca un strop de rouă. / Iar castelul Osaka este doar un vis in alt vis.”