Otto Wagner – 100 de ani de la moartea celui care a revoluționat arhitectura vieneză

Autor 917 vizualizări


Parte din mișcarea secessionistă, Otto Wagner rămâne în istorie ca unul dintre cei care au pus bazele arhitecturii moderniste în Europa. 

Îndeplinirea propriilor dorințe sau pe cele ale mamei

Născut în vara anului 1841, Otto Wagner a avut o influență considerabilă în arhitectura celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea și cea a începutului de secol XX. Orfan de tată de la vârsta de cinci ani, acesta refuză să îndeplinească dorința mamei sale de a urma o carieră umanistă și la șaisprezece ani se înscrie la Institutul Politehnic din Viena.

Cu ajutorul lui Theophil Hansen, Wagner pleacă la Berlin, la Königliche Bauakademie, iar în 1861 se întoarce în capitala Austriei, unde își continuă studiile de specialitate în cadrul Academiei de Arte Frumoase (aici îi are ca mentori pe renumiții arhitecți Siccardsburg și van der Nüll, autori ai clădirii în care funcționează Opera de Stat), studii pe care le finalizează un an mai târziu. Debutează ca arhitect sub îndrumarea lui Ludwig von Förster, cel care a proiectat faimosul Ringstrasse, ocupând de la început o funcție importantă în studioul acestuia.

În 1863 Otto Wagner se căsătorește cu Josefine Domhart, la insistențele mamei sale. La scurt timp după moartea acesteia, în 1880, scăpat de "închisoarea morală" în care se afla, acesta divorțează și se recăsătorește cu Louise Stiffel.

Momente din a doua parte a vieții

Anul 1894 îl găsește pe Wagner în funcția de profesor și director al secției de arhitectură din cadrul Academiei de Arte Frumoase din Viena. Proiectele școlii sale atrag numeroși doritori, iar în 1912, când Wagner se pensionează, cel ce îi urmează la catedră este respins de studenți. Astfel, Wagner se vede nevoit să continue să predea în particular.

În 1896, acesta publică una dintre cărțile sale cele mai cunoscute, "Modern Architecture". Principiile revoluționare pe care le susține vor face ca cea de-a patra ediție, apărută în 1914 să primească un nou titlu, "Architecture Today" (Arhitectura de astăzi).

Pe lângă proiectele de succes pe care le-a concretizat au existat și construcții rămase la stadiul de plan. Printre acestea se numără clădiri precum: un muzeu al orașului, un muzeu tehnic, o nouă clădire pentru Academia de Arte Frumoase, un Minister de Război și un Minister al Comerțului.

Otto Wagner și Primul Război Mondial

În ultimii ani ai Primului Război Mondial, Wagner a proiectat spitale, barăci pentru soldați și biserici cu rol provizoriu.

Anul terminării primei mari conflagrații a secolului XX coincide cu stingerea din viață a unuia dintre princialii lideri ai mișcării moderniste din arhitectura europeană. Acesta vede pentru ultima dată lumina zilei pe 11 aprilie 1918 și este înmormântat în cimitirul Hietzing.

Unde găsim semnătura lui Otto Wagner în Viena de astăzi

Influențat inițial de stilul Art Nouveau, Wagner rămâne cunoscut în arhiectură pentru o serie de construcții cu elemente pe cât de interesante pe atât de diverse.

Casa Majolika, 1898-1899

Una dintre clădirile în stil Art Nouveau de care se leagă numele său se află pe Linke Wienzeile, la numărul 40. Numele imobilului de apartamente ce se află la această adresă provine de la asemănarea decorului de fațadă cu cel al ceramicii majolica.

Stația de cale ferată Karlsplatz, 1898-1900

Unul dintre cele mai importante proiecte ale lui Wagner a fost realizarea unei rețele de transport pe șină care avea rolul de a conecta centrul cu zonele periferice ale orașului aflat în plină dezvoltare. Utilizând ca materie primă fierul, piatra și cărămida, proiectul său a cuprins 36 de stații și 15 poduri, majoritatea fiind decorate în stil Art Nouveau.

Astăzi, la Karlsplatz, poate fi admirat unul dintre pavilioanele rămase în picioare până în zilele noastre, pavilion ce conține un mic muzeu dedicat lui Wagner și proiectului său.

Sediul Casei de Economii a Poștei, 1903-1912

Considerată poate cea mai importantă operă a arhitectului, clădirea pune accent în primul rând pe funcționalitate. Imobilul ridicat în stil modernist este caracterizat prin îmbinarea materialelor tradiționale, precum marmura, cu materiale de tipul sticlei, aluminiului și fierului. Tavanul din sticlă dintre parter și primul etaj crează senzația de luminozitate, atmosfera redată putând fi comparată cu cea din Chicago's Rookery Building, clădire proiectată de Frank Lloyd Wright în 1905.

Biserica Sfântul Leopold, 1904-1907

Într-o epocă în care nu doar arhitectura ci și psihiatria se modernizează, datorită ideilor doctorului Sigmund Freud, Wagner este ales să proiecteze o biserică lângă Spitalul de Psihiatrie din Viena. Arhitectul considera că o construcție trebuie să servească nevoilor oamenilor care o folosesc, inclusiv celor bolnavi psihic. În plus, acesta era de părere că atâta timp cât arhitectura nu ține cont de nevoile omului contemporan, ea încetează a mai fi artă.

Biserica, ridicată din cărămidă, este decorată cu plăci de marmură, iar cupola sa este realizată din cupru și aur.

Villa I, 1886

Între anii 1886 și 1888 Wagner construiește o casă în care va locui alături de prima sa soție, imobil ce va rămâne cunoscut sub denumirea de Villa I. Din 1988 (când clădirea a împlinit 100 de ani de la fondare) și până astăzi, aici își desfășoară activitatea muzeul Ernst Fuchs, unde vizitatorii pot admira lucrările artistului.

O nouă soție, o nouă casă – Villa II, 1912

Situată în apropiere de Villa I, casa îi este dedicată de această dată celei de-a doua soții a arhitectului. Spre deosebire de cea precedentă, în construcția acesteia se regăsesc influențele moderniste, favorizate și de proiectul la care arhitectul a lucrat în paralel, clădirea Casei de Economii a Poștei.

Astfel, la 100 de ani de la moartea sa, Viena are suficiente motive de a-i mulțumi arhitectului ale cărui idei au revoluționat întregul oraș cu un secol în urmă și ale cărui opere strâng și astăzi în jurul lor mii de vizitatori din întreaga lume.

Surse:

http://www.ottowagner.com/otto-wagner-en-US/

https://www.wien.info/en/sightseeing/vienna-2018/vienna-2018-wagner-biography

https://www.ernstfuchsmuseum.at/index.php?id=5

https://www.britannica.com/biography/Otto-Wagner

https://www.thoughtco.com/otto-wagner-selected-vienna-architecture-177924

https://study.com/academy/lesson/otto-wagner-buildings-modern-architecture.html

""