Legende: Elvis Presley - 81 de ani de la naștere

Autor 756 vizualizări


Pe 8 ianuarie 1935,în orăşelul Tupelo,din statul american Mississippi,a văzut lumina zilei cel care va rămâne pentru totdeauna în amintirea noastră drept Regele Rock ‘n’ Roll-ului. Astăzi,Elvis ar fi împlinit 81 de ani,iar noi te invităm să intri în culisele vieţii acestei legende a muzicii!

America a dat lumii patru lucruri unice,spunea cineva. Base-ball-ul,Coca Cola,Mickey Mouse și Elvis. „Nimic nu m-a impresiont cu adevărat până la Elvis“,spunea și John Lennon.

„A venit într-o zi,aici,la noi acasă,o fată“,își amintea mama lui,Gladys. „După ce-a sărutat una dintre cămășile lui Elvis,apoi patul lui,a spus:«Acum vreau să-i sărut mașina». Și s-a dus la Cadillacul roșu,parcat în plin soare…“ Un copil candid și mediocru,cum îl descria franc învăţătoarea lui,doamna Grimes,sădise seminţele unei noi religii. Mama,lucrătoare la o fabrică de confecţii,îl ducea mereu la școală,la fel cum a făcut până în primii ani de liceu,cultivându-i o profundă de­pendenţă maternă. Dar și o devoţiune religioasă de unde avea să se și nască dragostea lui pentru cântec. Căci totul a început de la gospel,bucăţile muzicale pe care le cân­ta cu părinţii la adunările evanghelice. Și a culminat cu voci bisericești care l-au catalogat drept agentul satanei,atunci când muzica lui zbuciumată și mișcările sale de dans scandaloase pentru anii ’50 (de unde și porecla de „Elvis The Pelvis“) au declanșat o isterie nemaivăzută. Fanii leșinau pe capete,iar el abia scăpa viu din braţele lor,fără cravată,batistă,centură și cu hainele sfâşiate. Asta se întâmpla deja prin 1955,la concertele locale,din Kansas City până-n Jacksonville. Cu doar doi ani îna­inte,Elvis lucra la compania de electricitate Crown din Memphis. Visa să se afirme în muzică,dar nu conta pe asta. Ziua conducea camionul cu care transporta echi­pamente electrice pe șantier,iar noaptea învăţa ca să se facă electrician. Prin august 1953,s-a încumetat să treacă pragul casei de discuri Sun Records,pentru a înregistra un disc cu două piese. Era un cadou pentru mama lui. Și a mai trecut un an până când Sam Phillips,boss-ul de la Sun Records,care căuta un alb cu voce de negru,s-a gân­dit la Presley. A mai chemat un chitarist și un basist și așa au început să repete pentru o sesiune de înregistrări. După o zi întreagă de muncă fără rezultat,târziu în noap­te,Elvis a înșfăcat chitara și a început să interpreteze pie­sa lui Arthur Crudup,„That’s Allright“. Restul,s-ar putea spune,e istorie. Cine mai știe azi că acea piesă era a lui Crudup? A rămas pentru totdeauna a lui Elvis,din cli­pa în care a început să ruleze la postul de radio local din Memphis,iar ascultătorii s-au îngrămădit să sune,uimiţi că interpretul nu era negru.

Continuarea articolului aici