Cum a ajuns Eli Lotar, fiul ilegitim al lui Tudor Arghezi, să i cucerească definitiv pe francezi jpeg

Cum a ajuns Eli Lotar, fiul ilegitim al lui Tudor Arghezi, să-i cucerească definitiv pe francezi

Eliazar Lotar Teodorescu este un nume care nu spune nimic multor români. Eli Lotar, copilul ilegitim al celui care a fost marele poet Tudor Arghezi, este însă un nume cunoscut în Franța și o celebritate pentru francezii pasionați de cinematografie și fotografie. În memoria unuia dintre cei mai buni fotografi ai Parisului, francezii au botezat un parc cu numele Eli Lotar.

În spatele autorului lui ”Zdreanță” și al ”Florilor de mucigai” stă o personalitate complexă,un destin remarcabil, dar și o poveste de viață mai puțin cunoscută. Viața lui Arghezi, înainte de a se așeza la Mărțișor, alături de soție și cei doi copii, Mitzura și Baruțu, a fost una agitată. Arghezi a fost călugărul Iosif de la Mănăstirea Cernica și diacon. A muncit în străinătate ca bijutier și ceasornicar. Nu și-a încheiat studiile liceale, a făcut închisoare de două ori din cauza convingerilor politice exprimate ca ziarist și a avut un copil ilegitim.

Pe vremea când căuta împlinirea prin credință și îmbrăcase haina monahală la mănăstirea Cernica, Arghezi a avut o relația amoroasă cu profesoara Constanța Zissu. În urma relației, iubita lui Arghezi a rămas însărcinată. Într-o epocă dominată de prejudecăți, în condițiile în care tatăl copilului nenăscut era un călugăr, Constanța n-a avut de ales și s-a refugiat la Paris pentru a ascunde sarcina.

Pentru iubita sa și pentru copil, Arghezi a abandonat haina de călugăr și a plecat și el la Paris. Aici s-a născut în 1905 primul copil al lui Arghezi, Eliazar Lotar Teodorescu (foto jos). Fostul călugăr de la Cernica reglementează situația copiluli ilegitim și îl recunoaște cu acte în regulă. Alături de Constanța și de copilul Eliazar, Arghezi pleacă din Franța spre Eleveția. Pentru o vreme cei trei s-au mutat la Freiburg, iar mai apoi la Geneva.

Aici a vrut Arghezi să urmeze cursurile Universității Catolice de la Fribourg. Cum nu avea bacalaureatul, visul lui Arghezi de a ajunge student s-a dovedit a fi imposibil. A stat o vreme la Mănăstirea Cordelierilor din Elveția, unde i s-a propus să treacă la catolicism, însă Arghezi a refuzat.

În perioada în care perinda Europa alături de iubită și copilul recunoscut, Arghezi asistă la cursurile Universității din Geneva. Se spune că și-a câștigat existența în cei cinci ani cât a trăit pe meleaguri străine prestând diverse meserii. A lucrat ca bijutier și ceasornicar în Elveția. A încercat să locuiască la Londra o perioadă, pentru a învăța limba engleză. A ajuns chiar și în Italia, muncind și aici din greu pentru a-și câștiga existența.

Fugar la Paris la 19 ani

Arghezi a revenit în țară după cinci ani de pribegie. I-a luat cu el pe Constanța și Eliazar și s-a ocupat de educația copilului. Fiul ilegitim al lui Arghezi a urmat cursurile unei școli din București și a avut parte de o educație aleasă. În 1924, la doar 19 ani a decis să-și ia soarta în mâini și a plecat pe cont propriu la Paris.

Fotografia, de la pasiune la profesie 

Eliazar o cunoaște la Paris pe fotografa Germaine Louise Krull, cea care îi va dezvolta pasiunea pentru fotografie insuflată chiar de tatăl său, Arghezi, încă din copilărie. Deși fiul lui Arhezi avea doar 20 de ani , iar Germaine, care era căsătorită, avea 30 de ani, între cei doi se înfiripă o relație amoroasă. 

Împreună cu Germaine Krull fiul lui Arghezi participă la numeroase expoziții de fotografie. În 1926, fiul lui Arghezi a devenit oficial cetățean francez, fiind adoptat de țara în care se născuse. A făcut din pasiunea pentru fotografie o profesie. A publicat fotografii in reviste celebre precum Jazz sau Variétés . 

De la fotograf, ajunge cameraman, operator, și chiar regizor de film. Grație talentului, Eli Lotar devine un nume celebru la Paris în perioada interbelică. S-a dedicat cinematografiei și a colaborat cu nume mari precum regizorii Rene Clair sau Jean Renoir, dar și cu artiști precum Jean Cocteau, Malraux sau Dali. 

Eli Lotar (foto: Muzeul Național al Literaturii Române)

Eli Lotar MNLR jpg jpeg

Eli Lotar a practicat fotografia documentară, realizând o serie de fotografii despre violența din abatoarele din Paris. Se spune că Arghezi, care a ținut legătura cu fiul său în perioada în care acesta se afla la Paris a încercat să-l convingă să revină în țară. Poetul a insistat pe lângă lângă Legația Română din Paris pentru expulzarea lui Eli Lotar însă efortul nu a avut succes.  

Fiul său a rămas la Paris și a ajuns o celebritate în rândul francezilor. În 1946, filmul său ”Aubervilliers” a fost selecționat la festivalul de la Cannes.

Un parc din Franța îi poartă numele

Fiul lui Arghezi a murit la Paris pe 22 februarie 1969. În memoria celui care a fost unul dintre cei mai buni fotografi ai Parisului în perioada interbelică, francezii au botezat un parc cu numele fiului lui Arghezi.

Eli Lotar este numele unui parc din orașelul Aubervilliers situat la nord de Paris, de-a lungul canalului Saint Denis. Fiul lui Arghezi, Eli Lotar, a rămas în istorie drept unul dintre cei mai importanți fotografi ai suprarealismului, din păcate, numele lui fiind mai mult cunoscut în Franța, decât în patria lui Arghezi.