Ziua Regalităţii. Mărturiile a şapte personalităţi culturale despre perioada monarhiei şi despre membrii Casei Regale a României
Ziua Regalităţii, 10 mai. Lascăr Zamfirescu, liberalul Radu Câmpeanu, Dinu Zamfirescu, preşedintele Consiliului ştiinţific al IICCMER, muzicianul Gheorghe Zamfir, scriitorul Sorin Alexandrescu şi academicienii Şerban Papacostea şi Dan Berindei au povestit despre întâlnirile sau chiar prieteniile cu regele Mihai I sau cu alţi membri ai Casei Regale, despre momentul abdicării regelui din 1947, dar şi despre cum arăta România în perioada monarhiei.
Fie că e vorba de o întâlnire ca de la reporter la rege, de câţiva ani în care au împărţit banca de la şcoală sau de un strigăt „Trăiască Regele!“ cât să te ţină plămânii la o manifestaţie anticomunistă-toate aceste amintiri încă trezesc sentimente de nostalgie, admiraţie şi, poate, mândrie, câtorva personalităţi din lumea politică şi culturală care l-au cunoscut îndeaproape pe regele Mihai.
Cu ocazia Zilei Regalităţii, am cules, din interviurile lor acordate ziarului „Adevărul“, câteva crâmpeie din poveştile lor cu membri ai Casei Regale şi despre despre ce a însemnat sau-pentru cei optimişti-cum ar arăta o nouă Românie, monarhie constituţională. Ziua Regalităţii.
Lascăr Zamfirescu:„Am plimbat-o pe ghidon pe mătuşa regelui“
Lascăr Zamfirescu (92 de ani), nepotul scriitorului Duiliu Zamfirescu şi fiul diplomatului Alexandru Zamfirescu, este unul dintre colegii lui Mihai I din fosta „clasă palatină“. Din clasa a V-a până în clasa a VII-a a studiat cu regele, iar despre prima întâlnire îşi aminteşte mai clar decât ziua de ieri: „L-am cunoscut pe Maiestatea Sa în Garaj, acolo a fost întâlnirea. Ne duceam la Palat, la Sinaia, cu două microbuze, firma Dodge. Eu eram îmbrăcat într-o uniformă frumoasă, albastră ca cerul şi cu cusătură aurită, în ac dublu“.
În timp, „Zamfi“ a devenit unul dintre prietenii cei mai apropiaţi ai Voievodului. „Eram confidentul lui, îşi vărsa adesea durerile către mine. Câteodată era foarte trist din cauza problemelor de familie, toată copilăria a fost marcat. Erau zile când venea la şcoală cu ochii roşii, plângea toată noaptea. Nu-l întrebam, nici nu-mi spunea, dar simţeam... Acolo, la Palat, se petreceau lucruri care nu trebuiau să se petreacă. Regele stătea cu un etaj mai sus decât Voievodul şi acolo era câteodată foarte mare zarvă“, povesteşte dommul Zamfirescu.
