Watergate, scandalul in care Nixon a facut de ras America. 25 iulie ’74: ziua in care Nixon era pus sub acuzare
Pe 25 iulie 1974, Comitetul Judiciar recomanda ca cel de-al 37-lea presedinte al SUA, Richard Nixon, sa fie pus sub acuzare si sa fie revocat din functie. Nixon a ajuns in aceasta situatie din cauza scandalul Watergate. Pe 17 iunie 1972, la sediul Partidului Democrat, un grup de barbati era arestat iar acestia erau acuzati de o serie de infractiuni. Nixon a negat amestecul sau, dar o serie de membri ai staff-ului sau erau bagati pana la gat intr-o serie de operatiuni ilegale de interceptari si misiuni sub acoperire.
Acolitii lui Nixon, la ordinul presedintelui, au hartuit o serie de grupuri de activisti si politicieni, folosindu-se de FBI, CIA si de la IRS. Investigatiile acestui scandal au scos la iveala multiple abuzuri comise de administratia Nixon totul culminand cu demisia presedintelui in data de 9 august 1974. A fost pentru prima si singura data cand un presedinte al SUA a parasit fotoliul prezidential dandu-si demisia.
Nixon era speriat de expertii in sondaje care ii spuneau ca nu va castiga alegerile. Ca sa isi consolideze pozitia, el a constituit Comitetul pentru Realegerea Președintelui, organism prin care oamenii lui Nixon au atras milioane de dolari necesare unei campanii impresionante de realegere, in 1972. Desi era clar, insa, pentru toata lumea, ca democratii vor pierde, oamenii lui Nixon au vrut sa isi ia niste masuri de siguranta extra.
Frank Willis era paznic la complexul de birouri al hotelului Watergate, situat in Washington D.C. In dimineata zilei de 17 iunie 1972, paznicul a observat prezenta unei bande adezive aplicata pe inchizatoarea unei usi aflate intre casa scarilor si parcarea subterana. Frank credea ca femeia de serviciu a uitat-o, asa ca a indepartat banda. Numai ca, mai tarziu, a observant ca cineva pusese din nou o banda adevziva galbena in acelasi loc. Asadar, a chemat politia metropolitana care a arestat cinci persoane gasite in birourile Partidului Democrat, aflat in opozitie la acea vreme. Cei cinci patrunsesera prin efractie pentru a repara niste dispozitive de ascultare plantate in timpul unei alte spargeri si pentru a fotografia niste documente secrete. Intr-un carnetel in care isi tinea notitele unul dintre cei cinci arestati se afla si numele lui Howard Hunt, un functionar de la Casa Alba, care era angajat ca sef al securitatii Comitetului pentru Realegerea Presedintelui. Asa a inceput totul.
Legatura dintre spargerea de la Watergate si Comitetul pentru Realegerea Președintelui a contribuit la cresterea amplorii pe care acest caz a luat-o si, implicit, la cresterea mizei sale politice. In loc ca totul sa se termine odata cu condamnarea celor implicati, ancheta ajunge in Senatul American. Cu trecerea timpului, tot mai mulți angajați ai Casei Albe sunt chemați in fata comisiei senatoriale, conduse de senatorul Sam Ervin.
Haldeman, Mitchell, Ehrilchman si John Dean constientizau ce impact mediatic va avea aceasta poveste, asa ca au vrut sa le cumpere tacerea celor cinci spargatori. Li s-a promis ca vor fi amnistiati de presedinte. NUmai ca John Dean “a tradat” si a ales sa coopereze cu Comisia Senatoriala, descriind Casa Alba ca un loc profund implicat in acoperirea scandalului Watergate. Dean l-a acuzat pe Nixon ca stia de aceste manevre inca din septembrie ’72, in conditiile in care presedintele afirmase ca era la curent din martie ’73.
