Ungaria crede că relaţiile cu România trebuie îmbunătăţite – cum se vede anul 2015 de la Budapesta
Un sondaj de opinie realizat la început acestui an în Ungaria arată că peste jumătate din cetăţenii maghiari intervievaţi îşi doresc îmbunătăţirea relaţiilor diplomatice pe care ţara lor le are cu România. Totuşi cum s-a ajuns la această situaţie?!
După foarte mulți ani în care România a jucat un rol eminamente pasiv în fața retoricii agresive a diplomației ungare și a propagandei mediatice a Budapestei împotriva statului român, odată cu pasul făcut de București în așa-zisa criză a “reînhumării osemintelor scriitorului Nyiro Jozsef” din mai 2012, autoritățile române s-au trezit din amorțirea care caracteriza relația bilaterală cu Ungaria, începând timid să se manifeste mai ferm în spiritul dreptului internațional și în acord cu atributele fundamentale ale statului.
Astfel, din 2012 încoace am asistat la o reașezare a termenilor în care România a abordat relația cu Ungaria și la o poziționare fermă în dosarele dificile și provocatoare create artificial de Budapesta, fie direct, fie mijlocit de organizații civice maghiare din România finanțate și controlate de statul ungar. Această repoziționare și ofensivă diplomatică românească, așezată insă pe argumente și fundamente juridice interne și internaționale, respectiv pe fapte și cifre concrete ale modului în care statul român implementează politicile de prezervare a identității minorității maghiare, a deranjat vizibil Budapesta, care, după aproape 20 de ani de ofensivă s-a văzut pusă în fața unei abordări legitime și ferme, provocările ungare în plan intern și la nivelul forurilor europene căzând ca un castel din cărți de joc in fața argumentelor diplomației române, avantajată totuși și de percepția negativă a cancelariilor occidentale față de derapajele autocratice și antieuropene ale guvernului Orban. Fiind nevoită sa se replieze, diplomația ungară a încercat, prin sistemul de propagandă bine articulat de care dispune, să cuplabilizeze România pentru presupusul blocaj al relațiilor bilaterale, existând unele voci, chiar și la nivelul clasei politice românești, care au căzut in această capcană ungară.
Astfel, profitând de jocuri politicianiste ieftine, Budapesta a generat, în anul 2015 și cu precădere a doua jumătate a sa, una dintre cele mai puternice crize diplomatice din ultima perioada dintre Ungaria și România. Potrivit unui studiu recent al Institutului Nezopont, peste 50 la sută dintre cetăţenii ungari cred că relaţiile Ungariei cu România trebuie îmbunătăţite. Se apreciază că părerile celor care au răspuns la sondajul de opinie au fost influenţate de polemicile din vara și toamna anului 2015 dintre Guvernul Viktor Orban şi fostul Cabinet Victor Ponta.
Anul trecut, dincolo de polemicile deja consacrate în diverse momente de aniversare maghiare sau românești, criza refugiaților și măsurile luate atunci (gardurile, controalele la vamă etc) au dus cele două cabinete de la București și de la Budapesta să facă o serie de afirmații dure unul la adresa celuilalt. Lucrurile au luat o turnură diferită după tragicul eveniment din clubul Colectiv de la finele lunii Octombrie. Ulterior puternicele manifestații de stradă au dus la demisia Guvernului Ponta și la instalarea unui nou cabinet la București condus de Dacian Cioloș, un fost comisar european.
Totuși de Ziua Națională a României, 1 Decembrie, un bărbat, membru al formaţiunii extremiste ”Mişcarea de Tineret 64 de Comitate” din Ungaria, a fost reţinut de procurorii DIICOT, el fiind acuzat că a intenţionat să detoneze un dispozitiv exploziv improvizat în timpul paradei.
În acest context, potrivit sondajului efectuat în perioada 4-7 ianuarie, pe un eşantion reprezentativ de 1.000 de cetăţeni ungari, 52% dintre unguri cred că relaţiile cu România trebuie îmbunătăţite.
Institutul maghiar ne oferă și o explicație cu privire la acest răspuns al celor intervievați. "În timp ce parteneriatul premierului Ungariei, Viktor Orban, cu omologul său slovac, Robert Fico, a jucat un rol pozitiv în evaluarea relaţiilor ungaro-slovace, tonul vehement folosit frecvent de fostul premier român Victor Ponta probabil a influenţat opniile referitoare la relaţiile româno-ungare", explică Institutul Nezopont.
Ceea ce nu spune însă aparatul de propagandă al FIDESZ, este faptul că tonul vehement nu a fost doar al ex-premierului Victor Ponta, ci si al membrilor cabinetului Orban, fiind de fapt o reacție la retorica uzuală a Budapestei. În acest context, am adresat câteva întrebări cu privire la situația diplomatică dintre cele două state și unui Institut de studii politice din Budapesta, Political Capital (http://www.politicalcapital.hu/) din partea căruia ne-a răspuns doamna Zgut Edit.
Cum se vede din Ungaria, criza diplomatică dintre Ungaria și România? Credeți că aceasta s-a rezolvat după alegerea noului prim-ministru român Dacian Cioloș?
Tensiunile au crescut în vara lui 2015 între Ungaria și România din cauza unor probleme simbolice legate de etnicii maghiari care trăiesc în Transilvania și de ridicarea unui posibil gard la frontiera română-maghiară, deși se pare că guvernul maghiar nu dorește în prezent acest lucru. Credem că ridicarea unui gard nu este necesară, deoarece migranții pur și simplu nu vin în Ungaria prin România. Victor Ponta a fost întotdeauna ofensator față de guvernul maghiar și relațiile bilaterale au fost profund afectate în ultimii ani. Cât despre noul prim ministru român, acesta este un ex-comisar european. Dacian Cioloș este un politician eurocrat care este adânc înrădăcinat în valorile Bruxelles-ului, spre deosebire de Viktor Orban, care continuă retorica sa "luptă pentru libertate" împotriva UE. Presupunem că administrația Cioloș va continua practic strategia de politică externă a cabinetului anterior și ar putea să critice în anumite momente administrația Orban, în cazul în care interesul național o cere.
Care este în opinia dumneavoastră adevărul despre criza refugiaților? A fost poziția autorităților maghiare una corectă sau au exagerat, prin adoptarea unor măsuri disproporționate?
Propunerea premierului Orbán despre apărarea frontierei externe a Europei a fost o cerere legitimă și importantă, dar ridicarea gardurilor pe graniță Ungaria nu a rezolvat criza de migrație europeană. Din cauza crizei refugiaților, guvernul ungar și personal Viktor Orban au reușit pe de o parte să iasă din izolare și, pe de altăparte, să devină un jucător relevant la nivel european. Totuși respingerea soluțiilor europene comune, în special în problema cotei de migranți, trimite un mesaj negativ importantelor țări ale Uniunii Europene și anume că aceste state beneficiare nete în cele mai multe cazuri ale fondurilor europene nu au nicio dorință de a ajuta într-o situație de criză. Acest lucru a fost semnalat recent de mulți lideri europeni, cum ar fi ministrul de finanțe olandez Jeroen Dijsselbloem, care a pus problema unei zone așa-numită mini-Schengen, fără Europa de Est. Cancelarul austriac Werner Faymann, de asemenea, a sugerat reducerea fondurilor UE pentru statele membre care refuză să ia cota de refugiați. Viktor Orban l-a acuzat de "șantaj" pe cancelarul austriac spunând că acestă măsură nu reflectă un comportament european.
Cum s-a văzut din Ungaria incidentul de la Târgu Secuiesc? Ce impact credeți că va avea acest incident asupra relaților diplomatice dintre Ungaria și România?
Deși Președintele Klaus Iohannis și premierul Dacian Cioloș au spus că acest incident nu aduce nicio schimbăre fundamentală în politica guvernului român față de minoritatea maghiară, autoritățile române au o abordare dură căutând să stigmatizeze colectiv această etnie. De asemenea, autoritățile române tratează cazul ca suspiciune cu privire la intenția de a comite acte împotriva ordinii constituționale și este neobișnuit că serviciile secrete române să furnizeze atât de multe detalii despre succesul dezjucării acestui act terorist. O parte din mass-media din România a legat acest incident de atacul terorist parizian și presa românească a fost plină de teorii ale conspirației pentru câteva zile, lucru care ar fi putut fi dăunător pentru minoritățile maghiare. Mai mult chiar, Bodgan Diaconu, membru independent al Parlamentului român, a propus în acea perioadă interzicerea celui mai important partid al minorității maghiare, UDMR.
