Autor 1920 vizualizări


A avea un obiectiv turistic în Patrimoniul UNESCO nu reprezintă doar un prestigiu, ci atrage de la sine nenumeroase beneficii, atât pentru România în general, cât și pentru factorii locali.

Am vizitat relativ recent, anul trecut, în condiții pandemice, Curtea de Argeș și capodoperele sale. În ultimul deceniu îmi făcusem un obicei să intru din București pe autostradă și să ies în superba Curte de Argeș.

A fost prima vizită pe care am făcut-o în fosta cetate de scaun a Țării Românești după ce Majestatea Sa Regele Mihai I al României a trecut pragul acestei lumi. Dar nu scopul turistic care s-a desfășurat cu respectarea restricțiilor în vigoare e relevant. Deoarece Curtea de Argeș reprezintă un adevărat magnet turistic.

Ce m-a surprins a fost să aflu că Mănăstirea Curtea de Argeș, locul unde legenda spune că Manole a zidit-o pe Ana și unde își dorm somnul de veci marii regi și regine ai României, cei care au făurit statul modern român, nu se află în patrimoniul UNESCO. Acest lucru ar fi nu doar o confirmare a valorii istorice ci și, așa cum vom vedea, și un avantaj turistic și implicit economic pe toate palierele.

Sigur că județul Argeș deține și alte locații care se pot impune lejer ca puncte de atracție mondială precum „Corbii de Piatră” sau „Biserica Sf. Nicolae-Domnesc”, dar parcă „Mănăstirea Argeşului” rămâne bijuteria coroanei. Niciuna din aceste locații nu este mai prejos decât superba „Mănăstire Voroneț”, așa-zisa Capelă Sixtină a Estului, inclusă pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Cât de greu e să intri pe lista Patrimoniului UNESCO

Sunt câteva criterii pe care UNESCO le cere pentru ca un obiectiv să fie inclus în patrimoniu.

Ghidul Operațional pentru implementarea Convenției privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural din 1972 cere îndeplinirea a cel puțin unui criteriu din 10.

Printre ele:

- obiectivul reprezintă o capodoperă a creativității/geniului uman;

- obiectivul prezintă o mărturie unică a tradițiilor culturale a civilizației umane;

- obiectivul este o clădire deosebită din punct de vedere arhitectural ori tehnic;

Nu trebuie să ai valențe de mare istoric ca să realizezi că e fără putință de tăgadă că Mănăstirea de la Curtea de Argeș se califică la toate punctele menționate mai sus.

Mai mult, începând din 1991, Mănăstirea Argeșului este inclusă în opisul Listei Indicativ a României. Acesta este un prim pas procedural pentru clasarea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Astfel că, în mod natural, UNESCO ar fi pasul firesc.

Avantajele ar fi numeroase pentru toată lumea. Pornind de la statul român și ajungând la cetățeni

Deși poate la o primă vedere o includere în Patrimoniul UNESCO a acestor obiective - care nu doar că respiră istoria țării noastre ci reprezintă și un simbol al statului modern național român - nu pare un obiectiv relevant, acest lucru ar aduce avantaje socio-economice comunităților locale. Ca să nu mai vorbim de prestigiul internațional al României.

S-ar produce o explozie a turismului internațional în zonă. Iar acest lucru va atrage implicit încasări pentru toate păturile societății. Plecând de la operatorii turistici, și ajungând până la HoReCa și cei mai mici antreprenori din localitate.

Din punct de vedere cultural o includere în Patrimoniul UNESCO a acestor bijuterii ale Argeșului ar facilita finanțarea pentru conservarea acestor bunuri de o valoare istorică inestimabilă.

Rămâne de văzut dacă decidenții vor înțelege importanța unui asemenea act. Dar România și noi datorăm fostei cetăți de scaun a Țării Românești acestă prestigioasă confirmare: Includerea acestor obiective în Patrimoniul UNESCO.

Sursa: dcnews 

Citiți despre patrimoniul material UNESCO din România în numărul 34 al revistei Historia Special, de găsit la orice punct de distribuție a presei (rețeaua Inmedio, chioșcuri de ziare, benzinării) în perioada 30 martie – 25 iunie 2021, dar și în format digital, pe platforma paydemic.com 

 Cumpără Acum


 Cumpără Acum