Un agent secret face mai mult decât o flotă de război - bătălia pentru Pacific

Arta culegerii informaţiilor vitale a fost considerată de strategi mai importantă decât victoriile sângeroase. Japonia a atacat SUA în 1941, dar n-a avut agenţi care să-i indice amploarea pregătirilor adversarului. Spionii americani au penetrat adânc în comanda niponă şi erau de maximă încredere.Se consideră că despre planurile de atac asupra insulelor Midway s-a aflat prin interceptarea telegramelor japoneze. Un fapt mai puţin observat infirmă această teorie. Comandantul suprem american al forţelor din Pacific era amiralul Chester Nimitz şi la 2 mai 1942 a vizitat în cele mai mici detalii dispozitivul defensiv din insulele uitate de Dumnezeu în mijlocul oceanului. Obiectivele abia dacă se ridicau din valuri şi doar existenţa unor aerodromuri militare ar fi trezit interesul inamicului. Dimensiunile şi chiar poziţia strategică n-ar fi justificat deplasarea a patru portavioane de elită şi a altor nave puternice.

Consumul de combustibil ar fi fost prea mare pentru o poziţie secundară. Amiralul american ştia de debarcare şi de etapele operaţiunii, dar telegramele nipone către navele risipite în Pacific au început să curgă abia 5 mai 1942. Cercetarea telegramelor a permis identificarea cu siguranţă a  ţintei A. F. abia pe 12 mai 1940. Este evident că a existat o scurgere de informaţii din anturajul amiralului Yamamoto, dar nu se poate spune exact cine a fost autorul. Nu putem să credem că amiralul american avea puteri paranormale şi anticipa exact liniile principale ale asaltului inamic. Cercetările viitoare în arhivele japoneze şi americane vor desluşi adevărul.Informaţiile agentului neidentificat încă au fost exacte şi credibile pentru conducerea US Navy, ceea ce înseamnă că mai furnizase date corecte pe care Washingtonul nu le-a folosit cum trebuie sau nu le-a luat în considerare. Experienţele amare, soldate cu mari pierderi în oameni şi tehnică de luptă, au schimbat optica planificatorilor americani. Pregătirile pentru apărarea insulelor arhipelagului Midway au fost brusc accelerate cu grijă pentru mascarea operaţiunii, iar în larg a fost schiţată o ambuscadă cu trei portavioane. Totul a decurs perfect şi dezastrul japonez din ziua de 4 iunie 1942 a fost complet, patru portavioane mari, principalele nave de atac în războiul modern, dispărând în valuri.