Autor 1811 vizualizări


Autorităţile de la Tiraspol aniversează, astăzi, în stil sovietic, 20 de ani de când şi-au autoproclamat independenţa. Manifestările pompoase sunt menite să convingă populaţia cât e de bine să trăieşti în afara Republicii Moldova, chiar dacă paşaportul transnistrean e valabil numai în interiorul republicii.

După ce a evitat unirea cu Republica Moldova în 2003, conform Memorandumului Kozak, Transnistria îşi sărbătoreşte, astăzi, cu pompă, cea de-a 20-a aniversare a independenţei, nerecunoscută de Chişinău şi de comunitatea internaţională. Pentru această aniversare, autorităţile de la Tiraspol s-au pregătit timp de un an şi au alocat mulţi bani, scrie cotidianul rus „Kommersant".

Va fi organizată o paradă de proporţii. Transnistrenilor le plac paradele, pentru că este o bună ocazie de a arăta Chişinăului că au cu ce să-şi apere teritoriul, notează publicaţia. Distracţiile sunt menite să convingă populaţia cât e de bine să trăieşti în afara Moldovei, chiar dacă paşaportul transnistrean e valabil numai în interiorul republicii.

Un locuitor al Transnistriei are câteva paşapoarte, pentru a călători în Rusia, Ucraina, sau Europa, deoarece cu un salariu de 200-350 de dolari e greu să supravieţuieşti. Transnistria a rămas rezervaţia Uniunii Sovietice. Aici încă mai există colhozuri, sovhozuri, soviete, iar elevii merg toamna să strângă roadele de pe câmpuri. În fiecare localitate poţi vedea monumentul lui Lenin, iar străzile centrale îi poartă şi până acum numele, remarcă ziarul de la Moscova.

„Oaspeţi de vază"

La eveniment sunt aşteptaţi oaspeţi de seamă. Deputaţi din Rusia şi Ucraina au confirmat participarea la festivităţi, chiar dacă ministrul moldovean de Externe, Iurie Leancă, le-a cerut oficialităţilor ruse să se abţină de la participarea la ceremonii. Cu toate acestea, însuşi şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a adresat liderului separatist, Igor Smirnov, o scrisoare de felicitare, în care spune că cei 20 de ani de existenţă demonstrează dorinţa poporului transnistrean de a trăi independent.

Totodată, Lavrov l-a îndemnat pe Smirnov să fie atent în relaţiile cu Chişinăul, pe motiv că „factorii care tergiversează soluţionarea conflictului transnistrean, determinate de poziţiile radicale ale unor politicieni din dreapta Nistrului, necesită o atenţie deosebită". Scrisoarea a fost percepută ca un semn bun de autorităţile de la Tiraspol, care „visează" la soarta Abhaziei şi Osetiei de Sud, cărora Moscova le-a recunoscut independenţa acum doi ani.

Jocul Rusiei

Dmitri Danilov, şef de secţie la Institutul pentru Securitate Europeană al Academiei de Ştiinţe al Federaţiei Ruse, susţine că Moscova nu este interesată ca Transnistria să devină independentă. „Ştim care este strategia Federaţiei Ruse-să menţină fostele republici sovietice în zona sa de influenţă prin aceste conflicte separatiste, fără a recurge la recunoaşterea lor internaţională", subliniază Danilov.

Cât despre iniţiativa cancelarului german Angela Merkel care i-ar fi promis preşedintelui rus Dmitri Medvedev liberă circulaţie pentru ruşi în spaţiul Schengen în schimbul retragerii trupelor ruse din Transnistria, analistul moldovean Igor Boţan susţine că Moscova a recurs la o „strategie gen matrioşka".

„Rusia a venit cu iniţiativa unei noi arhitecturi de securitate europeană, regională la Marea Neagră şi locală-soluţionarea conflictului transnistrean. Dar când autorităţile germane au transmis Rusiei mesajul că ar trebui să-şi retragă trupele din Transnistria, pentru a dovedi că este pregătită să discute pe această problemă, Federaţia Rusă a manifestat reticenţă", subliniază Boţan citat de Europa Liberă.

Ieri, cu ocazia deschiderii noului an şcolar, sub pretextul unei ameninţări cu bombă, trupe ale miliţiei transnistrene au descins în incinta Liceului Mihai Eminescu din satul Corjova, potrivit lui Ion Manole, preşedintele Asociaţiei „Promo-Lex".

Corjova este satul natal al fostului preşedinte comunist Vladimir Voronin. Oficial, localitatea se afla sub jurisdicţia Chişinăului, dar în realitate este controlată de către administraţia transnistreană. Sub o continuă presiune sunt şi cele opt instituţii de învăţământ cu predare în limba română pe baza grafiei latine care studiază în baza programelor de studii aprobate de Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova. În instituţiile subordonate de către regimul de la Tiraspol, aceeaşi limbă se numeşte „moldovenească" şi este predată în baza grafiei chirilice utilizate pe timpul URSS.

Cetăţenie română

Partidul Naţional Liberal din Republica Moldova propune o nouă „soluţie transnistreană". Liderul PNL, Vitalia Pavlicenco, a cerut preşedintelui României şi oficialilor UE să ofere dreptul la cetăţenia română şi persoanelor din stânga Nistrului.

Pe cine contează Igor Smirnov


Liderul separatist din regiunea transnistreană, Igor Smirnov, a declarat că pentru Transnistria este suficientă recunoaşterea din partea Rusiei, Ucrainei şi Belarusului, iar revenirea în componenţa Republicii Moldova este imposibilă, notează Olivia Press. „Noi suntem diferiţi. Da, noi, ca şi Moldova, primim ajutor de peste hotare, adică din Rusia, dar acest ajutor este utilizat aici pentru dezvoltarea culturii popoarelor care locuiesc aici. Iar Moldova beneficiază de ajutor pentru a elimina Rusia de aici", a spus Smirnov.


Liderul separatist a precizat că, anual, întreprinderile din partea stângă a Nistrului pierd 150 de milioane de dolari pentru că sunt nevoite să parcurgă un drum mai lung cu 350 de kilometri pentru a transporta marfa, din cauza blocării căii ferate prin teritoriul Transnistriei. Kievul şi Tiraspolul au relaţii economice şi comerciale strânse şi se mişcă spre un spaţiu cultural comun, susţin unii analişti.

Kievul se manifestă destul de activ în Transnistria, chiar dacă nu la fel de pe faţă ca Rusia. Transnistria e dependentă sută la sută de Ucraina, deoarece legăturile sale cu lumea exterioară se pot face doar pe graniţa sa de vest cu Ucraina, prin porturile Odesa şi Iliciovsk. Serghei Tolstov, director al Institutului de analiză politică şi cercetări internaţionale de la Kiev, apreciază că Ucraina începe să manifeste o mai mare apropiere de această regiune.

Kievul începe să arateo mai mare apropiere faţă de Transnistria

„Kievul nu va mai susţine ultimatumurile Chişinăului şi va încerca nu doar să ridice blocada economică împotriva Transnistriei, instaurată de Republica Moldova cu sprijinul fostei administraţii prooccidentale a lui Viktor Iuşcenko, ci va încerca pe viitor să protejeze această regiune împotriva eventualelor blocade în domeniul transporturilor, vamal şi în alte domenii", apreciază analistul citat de Ria Novosti.