Țara permanentelor vǎicǎreli  jpeg

Țara permanentelor vǎicǎreli

Se tot discutǎ ȋn media din Romȃnia despre suprafața locuințelor și se ajunge la concluzia cǎ se stǎ foarte prost la acest capitol ce reprezintǎ o componentǎ esențialǎ a nivelului de trai. Existǎ afirmații cǎ suntem depǎșiți chiar și de cǎtre bulgari, colegi de suferințǎ prin subsolul clasamentelor Uniunii Europene. Un articol din publicația Capital, decembrie 2015, suna chiar foarte interesant: Romȃnia, țara locuințelor minuscule. Trǎim mai ȋnghesuiți ca bulgarii! Erau date și date ȋn acest sens și s-a ajuns la concluzia cǎ apartamentele și casele au o suprafațǎ medie de doar 44,6 mp.

Autoarea articolului sublinia cǎ aceastǎ stare de fapt este determinatǎ de existența blocurilor standardizate din era comunistǎ, dar interpreta ȋn continuare cǎ se stǎ prost și foarte prost la suprafața clǎdirilor. Nimic mai fals. Datele oficiale de la Institutul Național de Statisticǎ indicau clar ȋn 2003 cǎ fiecare spațiu locativ avea ȋn medie 37.7 mp și existau aproape 21 de milioane de camere de locuit. Numai ȋn anul 2003 au fost construite 29.125 de locuințe noi și suprafața utilǎ a fiecǎreia era de 105 mp. Suprafața construitǎ era ȋnsǎ de 137 mp de fiecare clǎdire. 

 Adevǎrul este cǎ romȃnii nu declarǎ datele reale din cauza taxelor insuportabile impuse de autoritǎți, nici mǎcar cei foarte bogați nefiind iubitori de adevǎr. Dacǎ se face un simplu circuit turistic prin țarǎ, cǎlǎtorii mai atenți ar rǎmȃne uimiți de dimensiunile construcțiilor din preajma marilor orașe, adevǎrați poli imobiliari. Fiecare spațiu disponibil a fost acoperit cu clǎdiri ce par obișnuite oamenilor pentru cǎ sunt vǎzute zi de zi. Orașe precum București, Iași, Cluj-Napoca, Oradea, Brașov, Sibiu, Timișoara și Oradea au acum blocuri ce fac sǎ pǎleascǎ apusa roșie erǎ. Asmita Gardens din capitala țǎrii este un ansamblu rezidențial format din șapte turnuri, cel mai ȋnalt avȃnd 92,2 m.

Febra imobiliarǎ a atins și localitǎțile mai mici. Orașul Pitești a devenit de nerecunoscut dupǎ evenimentele din decembrie 1989. Fiecare spațiu disponibil a fost folosit pentru ridicarea unei noi clǎdiri, blocurile apǎrȃnd chiar printre construcțiile comuniste cenușii. Statutul social a fost subliniat ȋntotdeauna prin megalomanie și vilele uriașe, mai rar cele cochete, au nǎpǎdit inclusiv plǎmȃnul verde al localitǎții, pǎdurea Trivale. Au fost luate cu asalt și comunele vecine cu urbea de pe Argeș, așezarea Bradu devenind o importantǎ expoziție de arhitecturǎ ȋn aer liber.

Nici satele mai uitate de lume n-au scǎpat de febra imobiliarǎ. Adevǎrate palate pȃndesc dupǎ fiecare acoperire a terenului, dar nu sunt luate ȋn calcul nici mǎcar pentru a ne lǎuda cu ceva ȋn Europa. Regiunile de deal și de munte permit astfel de camuflǎri ale averii dobȃndite mai mult sau mai puțin legal. Comuna Certeze a intrat ȋn legendǎ prin vilele somptuoase ale oșenilor plecați la muncǎ ȋn Franța. Un singur etaj era prea puțin pentru gusturile celor ȋmbogǎțiți și s-a mers pȃnǎ la trei caturi. Nici palatele imense aparținȃnd unor minoritari nu sunt ȋnregistrate corect sau nu apar deloc ȋn statistici. Peste 200 erau numai ȋn Timișoara, dar multǎ vreme cifrele oficiale erau cam pe la jumǎtate ȋn raport cu realitatea din teren.

O altǎ formǎ de acoperire constǎ ȋn luarea de autorizații pentru repararea unor clǎdiri vechi, bǎtrȃnești, și acestea aratǎ acum a castele ce mai pǎstreazǎ ȋn fațǎ cȃte un zid amǎrȃt pentru justificare. Dacǎ n-ar exista minciuna ȋn Romȃnia și vechile garsoniere comuniste, s-ar putea sǎ se stea la spațiul locativ pe unele din cele mai bune locuri ȋn clasamentele europene. Sǎ nu se uite cǎ un ministru avea o casǎ de 910 mp, dar ȋn acte era minusculǎ.

Cum populația țǎrii se reduce de la o zi la alta, suprafața pentru fiecare individ crește rapid. Dacǎ ȋn anul 2003 au apǎrut 29.125 de spații imobiliare noi cu destinația de locuințǎ, numǎrul decedaților neȋnlocuinți prin nou-nǎscuți a ajuns la 54.116. Mai gravǎ a fost situația ȋn anul precedent, atunci cȃnd pieriții fǎrǎ schimb au fost de 59.137. Numai ȋn primele cinci luni ale anului 2016 au pierit zilnic cȃte 247 de persoane. Adevǎrul crud este cǎ nu existǎ cȃte trei persoane pentru o locuințǎ și astfel casele se golesc uimitor de repede ȋn anumite regiuni ale țǎrii. Doar faptul cǎ locuitorii din spațiul romȃnesc stau din ce ȋn ce mai risipiți duce la acoperirea excedentului de case. Piața o sǎ fie suprasaturatǎ de clǎdiri și o sǎ fie nevoie de dǎrȃmarea celor vechi pentru eliberarea terenurilor.

Bibliografie minimalǎ 

https://adevarul.ro/locale/satu-mare/foto-certeze-cea-mai-frumoasa-bogata-comuna-romania-locul-mai-amarat-om-era-primarul-1_54ee438c448e03c0fdfd49f5/index.html

https://presshub.ro/proiecte-editoriale/orasul-uitat/2018/03/29/peste-200-de-palate-ale-romilor-din-timisoara-redeseneaza-orasul-i/

https://www.economica.net/romania-a-intrat-in-iarna-demografica-populatia-s-a-redus-in-fiecare-zi-din-2016-cu-247-de-persoane_122391.html

https://www.capital.ro/romania-tara-locuintelor-minuscule-traim-mai-inghesuit-ca-bulgarii.html

https://ro.wikipedia.org/wiki/Asmita_Gardens

Anuarul statistic al Romȃniei 1993.

Anuarul statistic al Romȃniei 2004.