Tăbliţele cerate vechi de 2.000 de ani găsite la Roşia Montană. Cum au ajuns obiectele preţioase tocmai la Budapesta

Autor 3298 vizualizări


Tăbliţele cerate de la Roşia Montană,vechi de aproape 2.000 de ani,continuă să suscite intereseul oamenilor de ştiinţă din întreaga lume. Descoperite întâmplător,în galeriile miniere din masivele muntoase,tăbliţele de lemn relevă,printre altele,faptul că aici a existat prima „bancă” din această parte a lumii.

Existenţa băncii este reliefată printr-o serie de contracte de împrumut descifrate de pe o parte din cele 25 de „cărţi de lemn“,care s-au păstrat din totalul de 50 câte au fost descoperite în galeriile din masivele muntoase Letea,Igre şi Cârnicul Mare. Actul de naştere al ”băncii” este în 28 martie 136 d. Ch.    Tăbliţele cerate au fost publicate integral,în 1873,cu comentarii şi ilustraţie grafică,de către eruditul german Theodor Mommsen. Ceea ce susţin toţi cei care le-au studiat este faptul că tripticele sunt documente extrem de rare şi de o foarte mare importanţă. Sunt o dovada despre răspândirea limbii latine vulgare în cel de-al II-lea secol după Christos. Cele mai multe au fost scoase din ţară şi se află la Budapesta,Viena şi Berlin. 

 „Deşi s-au descoperit şi alte tăbliţe cerate asemănătoare pe cuprinsul fostului Imperiu roman,cele de la Roşia Montană s-au păstrat într-o stare atât de bună încât au putut fi citite în zilele noastre,puţine altele fiind conservate la fel de bine. Motivul pentru care tăbliţele cerate au fost ascunse în minele de aur nu se cunoaşte,se presupune doar că ele ar fi fost depozitate acolo în urma invaziei marcomanilor. Faptul că ele rămas ascunse în mine timp de mai bine 1.500 ani sugerează că proprietarii lor ori au murit în timpul invaziei marcomanilor,ori că nu s-au mai întors niciodată din refugiul spre care plecaseră din calea atacatorilor“,afirmă Ion Rusu Abrudeanu în cartea ”Moţii,calvarul unui popor eroic,dar nedreptăţit”,publicată în anul 1928.   Tripticele,cum mai sunt cunoscute tăbliţele cerate din lemn,cele mai multe descoperite între anii 1786 şi 1855,cuprind texte din contracte de vânzare-cumpărare,de împrumut cu dobândă,de asociere,dovezi de cheltuieli şi preţuri. Ele au fost descoperite accidental,prin surparea unor galerii. După perioada în care au fost scrise,ele provin din vremea împăraţilor romani Antoninus Pius (138-161) şi Marcus Aurelius (161-180). O singură tăbliţă provine din perioada împăratului roman Hadrianus.

Continuarea articolului pe Adevărul.ro