Autor 4870 vizualizări



Chiar dacă nu este membră a NATO, Suedia se angajează să ofere sprijin militar și civil statelor vecine. Acesta este motivul pentru care ar fi important ca țări precum Suedia și Finlanda să poată participa la discuțiile sau chiar la deciziile pe care NATO le ia în momente de criză, spune Anna Wieslander, director al Inițiativei privind Viitorul Europei de la Atlantic Council.

Interviu realizat de Guntars Grinums pentru Defence Matters.

Este Suedia gata să-și sacrifice o parte din neutralitatea sa în cazul în care statele baltice ar solicita ajutor în caz de nevoie? 

Din 2009, avem o politică clară de securitate care afirmă că vom ajuta statele nordice, UE sau NATO din vecinătatea noastră și le vom acorda sprijin militar și civil în cazul în care o vor cere. Pe de altă parte, noi așteptăm ca acestea să facă același lucru pentru noi, chiar dacă facem parte doar din UE, nu și din NATO.

Este un fel de declarație unilaterală de securitate construită pe articolul 427 din Tratatul de la Lisabona al UE, care presupune o clauză solidă de solidaritate, dar pe care am extins-o astfel încât să includă și Norvegia care nu este membră a UE. Deci da, este intenția noastră să fim activi și să demonstrăm solidaritate în cazul în care se întâmplă ceva cu vecinii noștri.

Cât de rapid s-ar desfășura cooperarea dintre NATO și Suedia, în cazul în care ar trebui să fie inițiate măsuri comune, ținând cont de procesul de luare a deciziilor de ambele părți?

Este un motiv de îngrijorare la care trebuie să lucrăm. Din moment ce nu suntem stat membru al NATO, dacă ceva s-ar întâmpla, nu ne-am afla la masa Consiliului Atlanticului de Nord unde se iau deciziile. Dar Suedia este o țară mare în regiunea Mării Baltice și am putea fi foarte rapid atrași într-un conflict. Ar fi de preferat și un avantaj pentru adversar să nu avem un loc la masă, în timp ce ar fi util pentru NATO ca noi să fim prezenți într-o oarecare măsură.

Cred că trebuie să modelăm procesele decizionale din interiorul NATO, astfel încât parteneri precum Suedia și Finlanda să se poată alătura cel puțin dezbaterii. Trebuie să facem parte din discuție, să împărtășim informațiile pe care le avem și să ne coordonăm pe anumite acțiuni. Acest lucru ar putea fi, de asemenea, o bună oportunitate de a ne coordona eforturile și pune laolaltă informațiile. Așadar, sper că putem dezvolta un mecanism de coordonare. Acest lucru ar fi foarte util.

Cât de strânsă este cooperarea dintre forțele armate suedeze și cele baltice?

Lucrăm mai mult împreună în fiecare zi. Avem o fundație bună, pentru că în anii '90, înainte ca statele baltice să devină membre ale NATO, Suedia a făcut multe pentru transformarea lor, pregătindu-le pentru aderarea la NATO. Avem o tradiție destul de lungă de cooperare și am colaborat chiar și la unele misiuni internaționale sub umbrela NATO. Totodată, ne antrenăm frecvent împreună și încercăm să ne integrăm forțele.

Mai mult, acum există și “prezența înaintată” a NATO în regiune. Suedia este atât de aproape, iar politica noastră de securitate este una de asistență, așadar trebuie să ne conectăm și să ne cunoaștem mai bine. Cred că este important să putem lucra și mai îndeaproape, de exemplu, prin participarea Suediei la misiunea de poliție aeriană din zona baltică. Nu cred că ar fi imposibil. Am putea adăuga și câteva nave suedeze forțelor maritime. Trebuie să continuăm să lucrăm împreună.

Luptă Suedia - altfel o țară neutră – de una singură împotriva atacului pe care Rusia l-a declanșat împotriva valorilor occidentale sau luptăm împreună?

Suedia luptă alaturi de celelelalte state UE cu care împărtășim aceste valori. Suntem parteneri apropiați ai NATO și stat membru în Consiliul de Securitate al ONU. Cred că în mod clar nu suntem singuri în percepția că suntem provocați de Rusia.

Suntem vizați de dezinformarea și de propaganda rusă la fel ca multe alte țări occidentale. Există în principiu două subiecte importante. Pe măsura ce Suedia a avut o poziție fermă împotriva Rusiei cu privire la războiul din Ucraina, ne-am confruntat cu o serie de scrisori false de la ministrul apărării, precum și alte narațiuni false. Celalalt subiect ține de problema aderării Suediei la NATO.

Auzim frecvent de la oficialii ruși, precum Serghei Lavrov și chiar de la președintele Vladimir Putin însuși, că dacă Suedia va adera la NATO, atunci Rusia ar trebui să-și reevalueze postura militară, adaptându-se noului context. Desigur, este puțin inconfortabil să auzi astfel de mesaje atunci când Suedia decide asupra propriei sale politici de securitate.

Cât de amenințați se simt cetățenii suedezi obișnuiți?

Cred că suedezii, în general, sunt sceptici față de Rusia - dacă vă uitați la sondajele de opinie care compară diferite țări din Europa, noi suntem printre cei mai sceptici. Și așa a fost chiar înainte de Crimeea, este o atitudine care face parte din istoria noastră. Suntem destul de rezilienți, nu avem o minoritate rusă și nu avem nici măcar o graniță cu Rusia sau legături istorice. Ceea ce Rusia ar putea face ar fi să influențeze anumite grupuri care ezită în privința membershipului NATO , afirmând că nu ar avea sens ca Suedia să se alăture alianței și să înrăutățească relațiile cu Rusia.

Dacă vorbim despre cetățenii obișnuiți de ceva timp avem o dezbatere tot mai amplă și în mass-media despre cum să se răspundă declarațiilor Rusiei. Media este mult mai atentă la acest lucru acum și pe acest fond publicul devine tot mai conștient de faptul că aceste lucruri se întâmplă.

Anna Wieslander este director al Inițiativei privind Viitorul Europei de la Atlantic Council și secretar general al Swedish Defense Association.