Autor 11180 vizualizări


Amsterdam se poate lăuda cu mai bine de 400 de muzee şi galerii de artă, evident printre principalele puncte de atracţie pentru turişti, care le preferă totuşi pe cele mai mari şi mai cunoscute:Rijksmuseum (Muzeul Regal), Muzeul Van Gogh, Casa Annei Frank sau Stedelijk Museum (Muzeul Oraşului). Pe lângă acestea însă există o mare varietate de muzee mai mici, cu tematici precum cafeaua, pianul, diamantul, spectacolul, berea, brânza…iată-le pe cele mai bizare:

Muzeul Vrolikgăzduieşte o colectie impresionantă de specimene cu patologii neobişnuite, embrioni cu anomalii, cranii anormale şi tot felul de ciudăţenii anatomice, adunate de Gerardus Vrolik (1755-1859), unul din cei mai importanţi oameni de ştiinţă olandezi de la vremea respectivă. Fiul său, Willem, Vrolik a fost un pionier în domeniul teratologiei, disciplina care studiază malformaţiile, foarte populară în secolele 18-19. Colecţia a ajuns în Athenaeum Illustre după moartea lor, viitoarea Universitate din Amsterdam.

Muzeul de tortură. Artefactele care documentează istoria cruzimii umane sunt expuse într-un labirint de camere mici şi întunecate, generând o atmosferă sumbră. Putem vedea tot felul de obiecte, de la ghilotină sau eşafod la şuruburi pentru degete sau flautul ruşinii. Găsim şi fecioara de fier, zdrobitoare de cranii, roţi de tortură, măgarul spaniol şi multe altele, adesea însă reconstrucţii moderne bazate pe scrierile vechi.

Muzeul Sexuluiatrage în jur de 500.000 de vizitatori annual şi cuprinde o colecţie de obiecte din istoria sexualităţii în diverse forme:fotografii, picturi, figurine, vase, pe un fundal de zgomote extatice provenind de la difuzoare ascunse. La intrare pot fi admirate statutia în ghips a lui Venus şi statuiledin ceară, în mărime naturală, ale lui Marilyn Monroe şi Mata Hari.

Muzeul Marijuaneioferă vizitatorilor multe informaţii despre canabis şi întrebuinţările sale istorice şi moderne în scopuri medicale, religioase sau culturale. Muzeul se axează şi pe cum poate fi folosită cânepa în agricultură şi industrie, iar la magazinul muzeului găsim chiar accesorii vestimentare şi produse cosmetice din fibră de cânepă. Muzeul include şi o grădină cu canabis, colecţii de pipe, o biblie olandeză din 1836 fabricată din cânepă, precum şi tablouri de secol 17 reprezentând ţărani fumând, semnate de David Teniers sau buletinele false ale unor traficanţi celebri precum Howard Marks.

Muzeul Tatuajului.Deschis abia în 2011, muzeul cuprinde artefacte din întreaga lume, printre care ace, modele de tatuaje, postere, afişe comerciale, firme de prăvălie dar şi exponate organice în borcane – piele de porc dar şi piele umană, precum cea de la braţul unor vânători de balene de acum 2 secole, pe care erau desene rudimentare cu amantele sau cu Iisus. Muzeul este organizat atât pe regiuni geografice, cât şi pe tradiţii ale tatuajului în diverse subculturi sociale – în închisori, printre marinari, în industria prostituţiei etc. In muzeu au fost reconstruite chiar câteva interioare de saloane de tatuaj.

Cabinetul cu pisici.Fondat în 1990 de către un olandez bogat pe nume William Meijer, în amintirea pisicii sale Tom, cabinetul ne oferă ocazia să admirăm sculpturi, desene si lucrări de artă cu tematici feline semnate de Picasso, Toulouse-lautrec, Rembrandt, Corneiile, Steinlen, Ciuha etc, dar şi să ne bucurăm de prezenţa pisicilor care locuiesc in incinta muzeului.

Muzeul funerar.Fondat în 2007, muzeul se concentrează pe practicile funerare din Olanda, într-o perspectivă istorică şi multiculturală. Colecţiile includ vehicule funerare printre care şi un dric ceremonial de secol 19. În afară de dricuri se mai pot vedea veşminte funerare, obiecte care se folosesc la procesiuni şi slubje, anunţuri mortuare, exponatele vizând atât tradiţii rurale, aproape neschimbate secole întregi, cât şi procesiuni regale. 

sursa:Amusing Planet