Şah mat! Povestea misterioaselor piese de şah Lewis jpeg

Şah-mat! Povestea misterioaselor piese de şah Lewis

Precum creaturile mitologiei nordice, frumoasele piese de şah Lewis au apărut de nicăieri. Figurinele au fost descoperite în arhipelagul scoţian al Hebridelor şi făcute publice în 1831, dar specialiştii au ajuns la concluzia că ele datează din secolul al XII-lea.

Misterioasele figurine de şah sunt în număr de 78. Ele sunt confecţionate din fildeş de morsă şi colţi de balenă, şi se presupune că locul de unde provin este Groenlanda.  Pe lângă piesele de şah, setul mai conţine şi 14 discuri, despre care se presupune că ar fi fost folosite la un alt joc.

sdexc jpg jpeg

Cu toate că istoricii nu au reuşit să le dateze cu exactitate, ele sunt încadrate în perioada imediat următoare după sfârşitul erei vikingilor, 1150-1200. Datorită ornamentelor se ştie cu exactitate că piesele sunt de origine scandinavă, dar în patrimoniul cărei ţări ar trebui să aparţină nu se ştie. Cu toate că încă se cercetează sursa de provenienţă, specialiştii au ajuns la ideea unamină că ele ar fi putut fi sculptate în oraşul Trondheim, din Norvegia, oraş în care locuiau oameni înstăriţi, dar şi meşteşugari iscusiţi, persoane care ar fi putut avea sursele necesare creării lor.

aswaec jpg jpeg

O altă teorie este aceea că ele au fost realizate în Islanda. În acea perioadă acolo locuia Pall Jonsson, un pastor din Skalholt. Despre acesta se crede că ar fi comandat piesele unei artiste, Marget the Adroit, renumită în Islanda pentru talentul ei. Pastorul a angajat-o pentru a înfrumuseţa biserica pe care o conducea, dar şi pentru a realiza tot felul de suveniruri pentru prietenii lui şi ai bisericii. În perioada 1195-1211, el a trimis omologilor săi din toată Scandinavia astfel de sculpturi.

erd jpg jpeg

Specialiştii exclud posibilitatea ca vikingii să fi jucat şah, cu toate că în mitologie sunt menţionate partidele de şah. Argumentul pe care îl invocă este acela că nu există dovezi arheologice.

11 dintre piese sunt expuse la Muzeul Naţional al Scoţiei, din Edinburgh, iar restul la British Museum.

Sursa:History.com