Autor 16786 vizualizări


Reinhard Heydrich s-a născut în anul 1904 la Halle, în munții Teutoburger Wald. La vârsta de 18 ani s-a înrolat în armată. Era un spadasin și un schior desăvârșit. Cânta la vioară și îi plăcea să-și petreacă weekend-urile jucând crochet și ascultând muzică de cameră la reședința amiralului Canaris.

La vârsta de 26 de ani și-a distrus, pe neașteptate, cariera militară, care evolua promițător, lăsând-o însărcinată pe fiica unui industriaș important. Declarând că o femeie care accepta să întrețină relații sexuale înainte de căsătorie nu este demnă de a fi soție, el a refuzat să se însoare cu ea. Pentru această purtare, a fost eliberat, în mod rușinos, din serviciul marinei.

Căutând o nouă slujbă, el s-a alăturat personalului SS, condus de Himmler, în anul 1931. Heydrich era inventiv, crud și inteligent, și s-a dovedit un adjunct util pentru Himmler, care era mai lent și prozaic, cei doi devenind un cuplu de temut în scurt timp. În 1933, după ce Hitler a ajuns cancelarul Germaniei, puterea SS-ului lui Himmler a crescut brusc. În numai trei luni, Himmler a înființat primul lagăr de concentrare, la Dachau, pe care l-a ticsit cu oponenții politici ai nazismului.

Neîncrederea lui Hitler în trupele SA a fost amplificată sistematic de șefii SS, Himmler și Heydrich, care l-au avertizat, în mod repetat, că SA pregătea o lovitură de stat. În cele din urmă, Hitler i-a convocat pe conducătorii SA la Bad Wiesse, în Bavaria, unde au fost arestați, închiși și împușcați. Asasinatele de la Bad Wiesse au fost considerate de ofițerii SS din toată Germania ca un semnal pentru a începe executarea politicienilor de frunte de pe listele pregătite de Himmler și Heydrich. Hitler a raportat Reichstagului 79 de morți;numărul celor uciși în „Noaptea cuțitelor lungi” dar cfifra reală se ridică, mai degrabă, la peste 500 de persoane.

Organizația SS a devenit atotputernică, iar Himmler și Heydrich îi dădeau socoteală doar lui Hitler. În anul 1938, guvernul polonez le-a anulat cetățenia evreilor polonezi care locuiau în Germania. La scurt timp după aceea, SS-ul i-a informat că nu mai erau nici cetățeni germani. Heydrich a organizat o razie generală, iar evreii fără cetățenie au fost duși cu camioanele la granița cu Polonia și lăsați în fâșia verde dintre cele două state.

Când a auzit de această cruzime inutilă, un tânăr de 17 ani, el însuși evreu polonez, a încercat să-l împuște pe amabasadorul german la Paris. A împușcat, din greșală, pe altcineva și a fost arestat, iar Heydrich a utilizat atentatul drept pretext pentru a organiza, prin intermediul poliției locale, demonstrații „spontane” împotriva evreilor. Demonstrațiile din „Noaptea de cristal” au dus la moartea a 35 de persoane, distrugerea a 180 de sinagogi și a 7500 de firme conduse de evrei.

Heydrich a fost răspunzător pentru înființarea bordelului exclusivist, Salon Kitty, din Berlin, unde în toate camerele existau microfoane care înregistrau convorbirile. Aici urma să fie testată loialitatea liderilor naziști. Tot Heydrich a inventat unul dintre cele mai importante planuri naziste de obținere de fonduri. Pentru sume foarte mari, evreii austrieci puteau cumpăra vize de ieșire din țară, în loc să riște moartea în lagărele de concentrare. Până la sfârșitul anului 1939, aproape două treimi din evreii din Austria le predaseră SS-iștilor toate bunurile și părăsiseră țara. Un Birou pentru Emigrarea Evreilor similar a fost deschis în Praga după ocuparea Cehoslovaciei, dovedindu-se foarte profitabil.

Heydrich a fost și cel care a inventat pretextul pentru invadarea Poloniei. Un post de radio german de graniță a fost atacat de soldați polonezi și mulți germani au fost uciși. În ziua următoare, tancurile nemțești au intrat în Polonia, după ce  ziarele germane erau indignate, în privința atacului polonez neprovocat. „Soldații polonezi” fuseseră însă SS-iști deghizați, iar trupurile găsite la locul incidentului erau victime din lagărele de concentrare.

Heydrich a fost numit guvernator al Boemiei și Moraviei și, în scurt timp, și-a câștigat porecla „Călăul din Praga”, pentru anihilarea rezistenței cehe. Prim-ministrul ceh a fost condamnat la moarte după un proces-spectacol. Agenții rezistenței cehe stabiliseră o legătură importantă între un spion din ierarhia nazistă și Londra. Aparent, Heydrich îl putea ientifica pe acest spion și, de aceea, guvernul ceh din exil a luat decizia să-l asasineze. Doi asasini, Jan Kubis și Joszef Babcik, au fost parașutați în Cehia și au organizat o ambuscadă într-o curbă strânsă de pe traseul dintre reședința de la țară a lui Heydrich și biroul său din palatul Hradcany din Praga.

Pe 27 mai 1942, Mercedesul în care se afla Heydrich a încetinit în curba resopectivă, iar Gabcik a ieșit pe drum și a încercat să-l împuște, dar arma i s-a blocat. Automobilul s-a oprit. Kubis a aruncat o grenadă și Heydrich a sărit afară din mașină cu revolverul în mână. Fusese grav rănit și s-a prăbușit după câțiva pași. A murit în spital după 9 zile.

Cruzimile legate de moartea lui Heydrich nu se sfârșiseră încă. Asasinarea lui a fost urmată de represalii, printre care se numără una dintre cele mai mari atrocități din cel de-al Doilea Război Mondial – distrugerea satului Lidice, care a fost ars din temelii;toți cei 1300 de bărbați și băieți din sat au fost împușcați.

Sursa:Rodney Castleden, Cei mai ticăloși oameni din lume, EdituraMeteor Press, București, 2012.