Războaie fără sfârşit
Încă din cele mai vechi timpuri au existat conflicte care, din diferite motive mai mult sau mai puţin serioase, nu au fost încheiate aşa cum cere legea, printr-un act oficial. Bineînţeles că aceste “războaie extinse” nu au avut niciun impact asupra relaţiilor internaţionale.
Grecia şi Persia
În 499 î.Hr., Imperiul Persan a dorit cucerirea mai multor cetăţi ale Greciei Antice. Eforturile lor au fost însă zadarnice, iar cele două civilizaţii au rămas în stare de război până în momentul în care perşii au renunţat la ideea de a invada teritoriile greceşti. Cu toate că războiul propriu-zis s-a încheiat cu secole în urmă, relaţia dintre cele două state nu a fost declarată niciodată oficial ca fiind una de pace, decât în anul 1902, când Persia (ţara încă nu era numită Iran) şi-a delegat primul diplomat în Grecia.
Roma şi Cartagina
Conflictul dintre Roma şi Cartagina a fost unul dintre momentele determinante ale fondării Imperiului Roman. Între 264 î.Hr şi 146 î.Hr., cele două imperii au dus o serie de trei războaie, cunoscute sub denumirea de războaiele punice, care au culminat cu victoria romanilor. Cum Roma a cucerit şi distrus Cartagina, nu s-a mai cerut semnarea unui tratat de pace. În 1985, primarii Romei şi Cartaginei au semnat un tratat simbolic de prietenie şi colaborare.
Insulele Scilly şi Republica Ţărilor de Jos
În 1651, Republica Ţărilor de Jos a declarat război Insulelor Scilly, un arhipelag de insule administrat de coroana Marii Britanii. Insulele adăposteau piraţi care interferau cu navigaţia olandeză. Acest conflict a fost inclus în primul război anglo-olandez pe mare Acest război s-a încheiat în 1654, dar în tratatul de pace nu au fost incluse şi Insulele Scilly. Aşa că, teoretic cele două state au rămas în conflict până în 1986 când un ambasador olandez a vizitat Scilly şi a semnat o convenţie.
Huéscar şi Danemarca
În 1809, când războaiele napoleoniene făceau ravagii în Europa, orăşelul spaniol Huéscar i-a declarat război Danemarcei. Statul danez era atunci aliatul Franţei, iar micul oraş era doritor de luptă împotriva oricărui aliat al lui Napoleon. Declaraţia de război a fost însă repede uitată, inclusiv de spanioli, actul fiind găsit din întâmplare în 1981. În urma descoperirii, ambasadorul danez în Spania a încheiat o pace formală cu oraşul.
Andora şi Imperiul German
După asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand, Andora a fost unul dintre primele state care au declarat război Imperiului German în 1914, cu toate că nu avea o armă pentru a porni la război. Cu toate acestea, ea nu a semnat Tratatul de pace de la Versailles, prin care s-a încheiat Primul Război Mondial, o înţelegere de pace cu Germania fiind semnată abia în 1939.
Aliaţii şi Germania
Având în vedere dificultatea de a pune capăt războiului, un tratat de pace final între Germania şi Puterile Aliate nu a putut fi încheiat decât după 50 de ani. După capitularea naziştilor şi încheierea războiului în întreaga Europă, o pace formală a fost stabilită de către Uniunea Sovietică. De asemenea, Statele Unite ale Americii au formulat o rezoluţie în 1951, care avea să ţină loc de tratat de pace. Doar după unificarea Germaniei şi intrarea în vigoare a Tratatului reglementărilor finale cu privire la Germania, aceasta şi-a câştigat suveranitatea deplină şi Cel de-Al Doilea Război Mondial a fost încheiat cu o pace oficială.
Muntenegru şi Japonia
În 1904, principatul Muntenegru a declarat război Japoniei, ca aliat al Rusiei în timpul conflictului ruso-japonez. Având în vedere distanţa foarte mare dintre cele două, nu a existat un conflict armat propriu-zis. Când între cele două principale inamice s-a încheiat pacea, Muntenegru nu a fost inclus. După separarea de Serbia în 2006, oficialităţile japoneze au vizitat ţara balcanică pentru a recunoaşte independenţa şi a le înmâna un act prin care confirmă încheierea conflictului.
