Pe unde ar fi circulat metroul dacă nu era Ceaușescu

Autor 22104 vizualizări


Dimitrie Leonida este primul care vine cu ideea construirii metroului în București, la începutul secolului al XX-lea. De la inițiative curajoase, până la harta actuală a metroului, au existat nenumărate variante pentru a facilita transportul bucureștenilor grăbiți, într-un oraș supra-aglomerat.

Problema transportului în comun a fost anticipată încă din anii 30’, când au luat naștere primele idei legate de construirea unor linii de tren în subteran. Apoi, în anii 50’, ideile au început să prindă contur, prin elaborarea unui memorandum tehnic de construcție a metroului din Capitală. În anul 1953 a fost gândit un „memoriu tehnic asupra construcției metroului în orașul București‟, iar, în cadrul Ministerului Căilor Ferate din acea perioadă, exista chiar Direcțiunea Generală a Metroului București, potrivit economica.net.

Click pe imagine pentru a vedea harta din 1953 la o dimensiune mai mare!

Astfel, autoritățile elaboraseră trei faze de construire a trenului din subteran, fiind luate în calcul patru magistrale. Cele patru linii ar fi legat centrul orașului de toate zonele, modelul fiind preluat după metroul din Moscova.

Proiectul din anii 50’ presupunea ca transportul în comun subteran „să facă legătura între centrele importante periferice, trecând prin centrul oraşului. Cele 4 trasee diametrale se vor intersecta în centrul oraşului la nivele diferite, realizându-se astfel, în plan, două triunghiuri cu vârf comun. La punctele de intersecţii se vor construi staţii de transbordare cu coridoare de legătură între aceste staţii‟.

Traseul celor patru magistrale din 1953:

1. Atelierele Griviţa (zona Chibrit-1 Mai)-Portul Bucureşti (actuala zonă Văcăreşti). Urma să aibă o lungime de 10, 7 km şi 10 staţii.

2. Diametrala Nord-Sud, între Parcul de Cultură şi Odihnă IV Stalin (Parcul Herăstrău, în zona Pieţei Presei) şi Comuna Progresul (actualul cartier Progresul). Urma să aibă o lungime de 13, 2 km şi 14 staţii.

3. Diametrala Est-Vest, de la Uzinele 23 August (actuala Faur)  la Farbrica de Confecţiuni Gheorghe Gheorghiu Dej (zona Apaca), cu o lungime de 11, 85 km şi 13 staţii.

4. Traseul diametral Colentina-Piaţa Rahovei. Linia pleca de la actualul Pod Colentina şi se oprea în zona actualei intersecţii dintre Calea Rahovei şi Antiaeriană. Magistrala avea 10, 2 km şi 12 staţii.

O linie inelară de metrou era prezentă și în vechiul proiect, asemănătoare cu cea actuală. „Pentru realizarea legăturilor directe între cele 8 raioane ale capitalei, se prevede şi realizarea unei linii de centură inelară închisă, aşa cum s-a realizat şi la Moscova‟, era consemnat în memoriul tehnic.

Harta postată pe forumul skyscrapercity.com arată că rețeaua actuală de metrou este complet schimbată față de cum ar fi arătat metroul fără intervențiile lui Nicolae Ceaușescu. Mai mult, anumite inițiative de extindere, cum ar fi magistrala Colentina-Rahova, își au originea în planul din 1953. 

Abia în anii 70’, planurile de construire a metroului au început să prindă contur, la inițiativa lui Ceaușescu, care preluase conducerea Partidului Comunist. În 1972, a fost înființată prima comisie care avea datoria de a elabora propunerile de construire a metroului. Trei ani mai târziu a început construcția propriu-zisă, iar în 1979 a fost inaugurată prima linie de metrou, între Semănătoarea și Timpuri Noi.

 

 

Sursa:www.adevarul.ro

""