Autor 5271 vizualizări


Faptul că din cele mai vechi timpuri la Pașcani s-au dus numeroase lupte este pe deplin demonstrat de descoperirile arheologice din zonă, care includ, firește, pe lângă obiecte casnice, și numeroase arme feudale și accesorii, așa cum a fost cazul descoperirii unui cimitir feudal la Sirețel , de unde a fost recuperat un buzdugan de fier, sau sabia de fier descoperită în zona Valea Ilenei-Huciul lui Ile în satul Vînători. Este vorba despre o sabie feudală întreagă, cu o ușoară nervură. În acest moment, sabia se găsește expusă în micul muzeu sătesc din satul Hîrtoape, comuna Vînători.

Încă de la înființarea la Pașcani a unui centru muzeistic sa dorit descoperirea a numeroase obiecte de factură militară care să demonstreze că zona Pașcani, ca de altfel și zonele apropiate, aflate pe ambele maluri ale Siretului, au fost implicate major în multe războaie de care amintesc cronicile vremii și documentele externe și interne. Așezarea zonei la întretăierea marilor drumuri feudale a avut și urmări bune, dar și urmări catastrofale, așa cum, pe bună dreptate, menționează și cronicarul Ion Neculce, care descrie pe larg ce dezastru a lăsat în urmă trecerea armatei polone la 1686. 


Zona aceasta în Evul Mediu, încă înainte de fondarea statului feudal Moldova la 1369, a fost martoră a numeroase războaie de apărare sau de izgonire a năvălitorilor tătari, ca la 13434-1345, când a trecut prin zonă însuși Dragoș-Vodă care i-a alungat definitiv pe tătari cu sabia. Nu este exclus ca boierimea locală și răzeșii din zonele acestea să fi fost implicați direct în evenimente, așa cum apar amintiți în documentele Cancelariei maghiare. La o astfel de incursiune militară la răsărit de Carpați, în tânărul ținut Moldova a participat regele Ungariei, Laslău, craiul maghiar care ar fi pronunțat celebrele cuvinte „Ecce Seretum” – toponimul de la care derivă și numele satului Heci, comuna Lespezi.  

Și în celelalte secole de aur ale Evului Mediu moldav, la chemările marilor voievozi ca Alexandru cel Bun (1400-1432), Ștefan cel Mare (1457-1504), Bogdan al III-lea (1512-1520) și ale altor mușatini, țara și boierii locali cu siguranță au pus mâna pe arme și și-au apărat „sărăcia și neamul”, așa cum, într-o exprimare plastică, spunea poetul nepereche al literaturii române, Mihai Eminescu.

Descoperirile de la Vînători-Hîrtoape

Una dintre cele mai bogate zone arheologice locale s-a dovedit a fi comuna Vînători-Hîrtoape, unde s-a găsit un număr apreciabil de arme ofensive, cât și defensive. Piese extrem de interesante au fost descoperite și în satul Dumbrava, comuna Lespezi, cât și în zona apropiată a Pașcaniului. Pe lângă arme feudale s-au găsit și numeroase tezaure feudale sau monede izolate6. În cadrul colecției muzeale pășcănene se găsesc inventariate 17 piese feudale dintre cele mai variate tipuri:

- fragmente de săbii din secolele XIV-XVI (4 bucăți)
- lame de sulițe și lănci din secolele XIV-XVI (6 exemplare)
- secure medievală lată din secolul XV (un exemplar) - fragment halebardă din secolul XV (un exemplar)
- vârfuri de săgeți tip coadă de rândunică din secolul XV (3 exemplare)
- pinteni feudali din secolul XV (2 exemplare)

Acest text este un fragment din articolul "Pașcaniul, zonă de intense confruntări militare în Evul Mediu" apărut în numărul 225 al revistei Historia, disponibil la toate punctele de distribuție a presei (rețeaua Inmedio, chioșcuri de ziare, benzinării) în perioada 15 octombrie - 14 noiembrie 2020, dar și în format digital, pe platforma paydemic.com 

 Cumpără Acum


 Cumpără Acum