Autor 7572 vizualizări


Parcul Herăstrău va purta numele Regele Mihai I a hotărât Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) la propunerea primarului Capitalei, Gabriela Firea. 

Cel mai mare parc al Capitalei se întinde pe 187 ha şi a fost amenajat în perioada anilor 1936-1939. Locul pe care se află astăzi era o zonă mlăştinoasă care a fost asanată în perioada 1930-1935. Amenajarea acestui parc a fost gândită de arhitecţii Pinard şi Rebhun, iar aleile au fost concepute de arhitectul Octav Dobrescu. Compoziţia vegetală deosebită este opera arhitectului Fr. Rebhun. Parcul este acoperit de o vegetaţie arboricolă de sălcii, plopi, arţari, frasini şi tei, un arbore caracteristic zonei fiind Albizia julibrissin (arborele de mătase).

Parcul Herăstrău este situat pe malul lacului omonim, în partea de nord a municipiului Bucureşti, între Bulevardele Aviatorilor şi Constantin Prezan (fostă Aleea Trandafirilor), Şoseaua Kiseleff, Şoseaua Bucureşti-Ploieşti, Şoseaua Băneasa şi Şoseaua Nordului.

Este de fapt un mare complex de parcuri situat în jurul Lacului Herăstrău, printre componentele sale fiind: Expoflora-zona reprezentativă, Muzeul Satului, Parcul Herăstrău-Kisseleff, Parcul Herăstrău-Nord şi Parcul Bordei.

Către sfârşitul secolului al XIX-lea, parcul de pe malul lacului Herăstrău a primit numele de Parcul Naţional, iar din anul 1948 se numeşte Parcul Herăstrău. Parcul s-a mai numit şi Carol al II-lea.

În anul 1936, în incinta Parcului Herăstrău a luat fiinţă unul din primele muzee etnografice în aer liber din România şi din lume: Muzeul Satului Dimitrie Gusti. În anii 30, în Europa, existau doar două muzee în aer liber: Muzeul Skansen din Stockholm (Suedia, 1891) şi Muzeul Bigdo din Lillehamer (Norvegia). 

Parcul a fost dotat cu lucrările edilitare necesare: reţea de apă pentru băut şi stropit, cu reţea pentru evacuarea apelor uzate şi de ploaie, reţea de lumină electrică.

Malurile lacului Herăstrău, care are o suprafaţă de 74 ha, sunt îndiguite pentru prevenirea inundaţiilor, înălţimea redusă a acestor diguri fiind contrabalansată de suprafaţa mare a lacului şi asigurându-se, la nevoie, retenţia unui volum mare de apă.

Ecluza lacului Herăstrău, construită în perioada 1933-1936, a fost redeschisă în luna septembrie 2007, după 70 de ani de la construire şi mai bine de un an de reabilitare. Ecluza este amplasată pe malul stâng al Lacului Herăstrău şi face legătura cu Lacul Floreasca. Alături de funcţia de agrement, permiţând călătoria cu vaporaşul din lacul Herăstrău în lacul Floreasca şi înapoi, ecluza este proiectată pentru a îndeplini şi funcţia de golire suplimentară a Lacului Herăstrău către Lacul Floreasca, atunci când ploile abundente ar duce la creşterea excesivă a nivelului apei.

Proiectul ecluzei iniţiale aparţine inginerului Dorin Pavel. Scopul secundar al proiectului, pe lângă plimbarea cu vaporaşe de pe un lac pe altul, era ca ecluza să servească drept model, redus la scară, pentru viitoarele ecluze de pe canalul Bucureşti-Olteniţa, care era în fază de proiectare înainte de al Doilea Război Mondial. Inaugurarea ecluzei şi a barajului s-a făcut în cursul sărbătorii Luna Bucureştilor din anul 1939, în primul vaporaş care a trecut prin ecluză aflându-se şi regele Carol al II-lea al României.

Lacul a fost amenajat pentru agrement, dar şi pentru practicarea sporturilor nautice şi navigaţiei, fiind dotat cu un debarcader pentru vaporaşe, bărci şi hidrobiciclete. Lacul face parte din lanţul de lacuri antropice al râului Colentina.

Parcul Herăstrău este împărţit în două zone: una liniştită, rezervată pentru odihnă şi cultură, unde se găsesc Palatul Elisabeta, un teatru de vară cu 2.800 de locuri, debarcadere, bănci, chioşcuri pentru lectură. O a doua zonă este cea destinată odihnei active, sportului şi distracţiilor (situate dincolo de lac), unde se află terenuri şi baze sportive, restaurante, dar şi un parc de distracţii pentru copii.

Parcul Herăstrău este unul dintre cele mai căutate locuri ale Capitalei, anual găzduind numeroase expoziţii florale şi chinologice. Astfel, dintre punctele de atracţie ale parcului Herăstrău se disting: Zona Expoflora, organizată pe o suprafaţă de 15 ha, în care se realizează cu regularitate decoruri florale şi Insula Trandafirilor, compusă din două axe, una care deschide perspectiva către Muzeul Satului şi alta care face legătura cu restul parcului. Pe Insula Trandafirilor este plasat şi Monumentul părinţilor fondatori ai Uniunii Europene, compus din busturile din bronz ale 12 oameni politici europeni, cu o contribuţie esenţială în constituirea Uniunii Europene. Concepţia monumentului aparţine arhitecţilor Cătălin Cazacu şi Paul Valentin, iar execuţia sculptorului Ionel Stoicescu.

La acestea se adaugă Grădina Japoneză, amenajată în anul 1998 cu sprijinul Ambasadei Japoniei în România şi a Fundaţiei Comemorative a Expoziţiei Mondiale Japoneze. Parcul este reprezentat şi de Aleea Cariatidelor amplasată în anul 1939 şi realizată de sculptorul Constantin Baraschi. Aleea este astăzi o reconstituire realizată de sculptorul Ionel Stoicescu, în anul 2005.

La intrarea în parc dinspre Piaţa Charles De Gaulle a fost dezvelită cu prilejul Sommet-ului Francofoniei de la Bucureşti, din septembrie 2006, statuia generalului de Gaulle care are o înălţime de 4,7 metri şi cântăreşte aproximativ cinci tone.

Din anul 1995 a fost amenajat un loc special pentru rolleri care se numeşte Skate Park, iar din 29 august 2009 una dintre aleile Parcului Herăstrău poartă numele regelui pop Michael Jackson, aceasta fiind inaugurată chiar în ziua în care artistul ar fi împlinit vârsta de 51 de ani. Din 1 iunie 2012, în zona Expoflora este deschisă expoziţia acvaristică Reef Aquarium. 


""