Octavian Paler, povestea unui destin prins între iubirea de viață și tentația sinuciderii jpeg

Octavian Paler, povestea unui destin prins între iubirea de viață și tentația sinuciderii

S-au împlinit în acest mai 10 ani de când Octavian Paler, în urma unui stop cardio-respirator, se ducea spre acel Dincolo de care nu se jena să mărturisească de fiecare dată că se teme, că se teme nu de Dumnezeu, ci de absenţa lui…

7 mai 2007, București. Octavian Paler, personalitate în aceeași măsură iubită și controversată, murea la vârsta de 80 de ani, după ce, în urmă cu cinci ani suferise un atac cerebral. „Nu cred în Viața de Apoi” mărturisea Paler, în acei ani în care se lupta cu timpul și cu bolile și rămânea încă activ în viața publică din România. O lume în care, cel puțin în anii din urmă, nu se sfia să declare că nu se mai recunoaște, că nu-i mai aparține. O lume în care oamenii se schimbau, în care valorile se modificau și se instalau ierarhii noi.

Sceptic și înghițit de nostalgii, Octavian Paler se declara un „rac negativ”, născut fiind în a doua zi a lunii iulie, în anul 1926, în satul Lisa din Făgăraș.

Citiți în Ziarul Metropolis