O pâine coaptă în anul 1892 jpeg

O pâine coaptă în anul 1892

📁 Muzeele României
Autor: Cristian Dragoș Căldăraru

În patrimoniul Muzeului „Casa Cuza Vodă” din Galaţi se află un produs de panificaţie de la sfârşitul secolului al XIX-lea, incredibil de bine conservat, considerat probabil unicat în lume. Istoria acestei pâini, coaptă în vara anului 1892 la Genova, este deosebit de interesantă. O pâine cu destin de roman.

Cu prilejul aniversării a 400 de ani de la descoperirea Americii de către Cristofor Columb s-a organizat la Genova, în perioada 10 iulie-4 noiembrie 1892, o Expoziţie Italo-Americană, cunoscută şi sub numele de „Serbările Columbiene”. România a fost prezentă la expoziţie cu câteva realizări tehnice şi industriale, produse ale companiilor româneşti din perioadă. În vecinătatea acestui Pavilion al ştiinţei şi tehnicii mondiale, se afla Pavilionul destinat produselor agro-alimentare, iar aici a fost expusă şi pâinea aflată astăzi în patrimoniul muzeului gălăţean.  

Păstrată aproape 25 de ani într-o locuinţă particulară

Revenim la „Serbările Columbiene”: „guvernul Italiei a decis să marcheze momentul printr-o mare reuniune navală internaţională, în portul Genova” . La decizia regelui Carol I, România a fost reprezentată la eveniment de crucişătorul Elisabeta, nava-amiral a Marinei Militare Române, „construit în anul 1888, în Şantierul Naval Armstrong din Newcastle (Anglia), intrat în serviciul Flotilei Române la 5 noiembrie 1888” , sub comanda maiorului Ilie Irimescu, şi de bricul Mircea, navă-şcoală, lansat la apă în anul 1882 la Şantierul Naval Thames Iron c-ie Worlds din Londra, sub comanda maiorului Nicolae Barbieri. Regele Carol I a încredinţat „comanda superioară a celor două nave colonelului Ioan Murgescu, care a primit şi misiunea de a încredinţa o scrisoare de felicitare regelui Italiei, Umberto I” . 

crucisatorul elisabeta1 jpg jpeg

Unul dintre membrii echipajului crucişătorului Elisabeta, Vasile Pamfil, a intrat în posesia pâinii, inclusiv a cutiei în care aceasta fusese expusă, şi a adus-o la Galaţi. Pâinea a fost păstrată în locuinţa lui Vasile Pamfil până în luna mai 1915, când acesta a donat-o institutorului Paul Paşa, directorul Şcolii primare nr. 6 de băieţi din Galaţi . Paul Paşa este fondatorul primului Muzeu Regional Şcolar din Galaţi, muzeu acreditat de către Ministerul Instrucţiunii şi inaugurat la 22 iunie 1914. A fost cunoscut în epocă drept Muzeul Regional „Paşa”.

Locuind în apropierea şcolii condusă de Paul Paşa, Vasile Pamfil a considerat oportun să doneze, spre expunere, pâinea pe care o păstrase aproape un sfert de secol. Paul Paşa a primit cu bucurie un aşa exponat muzeistic, ataşând eticheta: „Pâine din 1892 de la expoziţia Italo-Americană din Genova, 1892, donator, Vasile Pamfil”.

„Un produs al orânduirii burghezo-moşiereşti”, zice regimul despre pâinea din 1892.

În anul 1939, nou-înfiinţatul Muzeu Regional „Casa Cuza Vodă” preia colecţia de bunuri muzeistice (5.500) donate de institutorul Paul Paşa, iar „Pâinea din 1892” intră în patrimoniul noului muzeu. Acest exponat muzeistic a făcut parte din expoziţia de bază a Muzeului de Istorie Galaţi până la începutul anilor ’70, când a fost retras, „deoarece reprezenta un produs al orânduirii burghezo-moşiereşti”, nefiind în „concordanţă cu valorile proletare” promovate în acea vreme.

După aproape patru decenii în care a zăcut „rătăcită” în depozitele muzeului, „Pâinea de la Genova”, din anul 1892, a fost redescoperită în anul 2009, într-o stare excelentă de conservare. Ea a reintrat atât în atenţia specialiştilor în muzeografie, cât şi a celor din domeniul chimiei alimentare, interesaţi în a elucida modalitatea în care a fost cu putinţă păstrarea ei pentru o perioadă atât de îndelungată. Solicitând o expertiză tehnică de specialitate, Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galați a primit şi un răspuns: „Am analizat această pâine şi am constatat că nu prezintă urme de mucegai, deci de infecţie microbiană. Datorită porozităţii, a volumului mare şi a evaporării apei din compoziţie a fost posibil ca pâinea să rezistate până în zilele noastre”, a concluzionat conf. dr. ing. Romulus Marian Burluc de la Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi, Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor.

„Casa Cuza Vodă”,  secție a Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” Galați

Din iniţiativa unor gălăţeni, în anul 1937 s-a constituit Asociaţia „Casa Cuza Vodă”, care, din fondurile strânse prin subscripţie publică, donaţii şi prin contribuţia autorităţilor locale şi centrale, a cumpărat fosta casă părintească a lui Alexandru Ioan Cuza. La 24 ianuarie 1939, aceasta a fost inaugurată ca muzeu, sub denumirea Muzeul „Casa Cuza Vodă”.  

eticheta jpg jpeg

În perioada 1994-1995 s-a reorganizat expoziţia permanentă de la „Casa Cuza Vodă” (clădirea principală), urmându-se două criterii: relevarea personalităţii lui Alexandru Ioan Cuza şi prezentarea oraşului Galaţi în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi primele decenii ale secolului al XX-lea drept centru comercial, economic şi cultural al României moderne.

În anul 2003, după amenajarea corespunzătoare a clădirii-anexă de la Muzeul „Casa Cuza Vodă”, s-a organizat o expoziţie de colecţii – filatelie, numismatică, medalistică – pe principii de expunere şi de documentare contemporane.

Program de vizitare 

Aprilie-octombrie 

Miercuri-duminică – 10:00-18:00

Noiembrie-martie 

Miercuri-duminică – 9:00-17:00

Taxe de vizitare 

adulţi: 4 lei; copii, elevi, studenţi: 1 leu