O ipoteză despre bătălia de la Posada

Autor 4666 vizualizări


Anul 1330 ar fi fostul unul oarecare în scurgerea timpului dacă regele Carol Robert de Anjou n-ar fi considerat că voievodul Ţării Româneşti, necunoscutul Basarab, stăpâneşte pe nedrept nişte regiuni de la graniţa regatului apostolic, cel ce trebuia să răspândească prin toate metodele dreapta credinţă a catolicismului. Era vorba despre fostul Banat de Severin, o formaţiune prestatală pe care domnitorul muntean o considera ca pe o moştenire legitimă. Conducătorul francez al Ungariei era prea orgolios pentru a nu face o expediţie şi în numele credinţei catolice împotriva schismaticilor ortodocşi.

Expediţia, narată pe larg în Cronica pictată de la Viena, s-a soldat cu un dezastru militar, dar autorul Marcus Kalt, puţin familiarizat cu geografia regiunii, a dat prea puţine indicaţii pentru o localizare exactă în stilul precis de astăzi al istoricilor. Un document din 16 martie 1331 ar putea să stabilească regiunea confruntării. Se aminteşte despre faptul că oastea regală se afla „sub o stâncă oarecare” şi că luptătorii supravieţuitori au pierdut acolo întregul bagaj şi, mai ales, actele prin care erau confirmate diferite privilegii. Dacă privim cu atenţie traseul oştirii invadatoare, singura regiune unde stâncile erau verticale şi locul de trecere era lung şi strâmt ar fi drumul care pleacă de la Mehadia, merge spre Teregova şi ajunge la Caransebeş şi apoi la Timişoara. Erau exact ţinuturile de graniţă revendicate de ambele părţi. Această descriere sumară a încleştării decisive indică de două ori o stâncă ce ieşea oarecum în evidenţă şi domina peisajul. Un studiu pe teren ar putea să ducă la o identificare a enigmaticei bătălii ce i-a provocat coşmaruri regelui Carol Robert de Anjou până la moarte. 

Din păcate pentru locuitorii judeţului Argeş, celebra bătălie de la Posada nu s-a desfăşurat undeva pe drumul dintre Curtea de Argeş şi Sibiu, în fostul ţinut cunoscut sub numele de Ţara Loviştei.

Bibliografie minimală 
D. R. H., D, volumul 1, Editura Academiei, Bucureşti, 1977.
Giurescu, C. C., Dinu C. Giurescu, Istoria Românilor, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1976.
Istoria militară a poporului român, vol. I, Editura Militară, Bucureşti, 1984.


""