Autor 6050 vizualizări


Miniştrii de externe ai României şi Ungariei au semnat miercuri, 28 aprilie 2021, la Jula/Gyula, în Ungaria Protocolul celei de a 8-a sesiuni a Comitetului de Specialitate româno-ungar de Colaborare în Problemele Minorităţilor Naţionale, la 25 de ani de la încheierea Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate dintre România și Republica Ungară (Timișoara, 16 septembrie 1996). Un deceniu au durat negocierile pe marginea Protocolului, ministrul Bogdan Aurescu punctând faptul că semnarea acestui document marchează reîntoarcerea la cadrul instituțional firesc de dialog bilateral între România și Ungaria în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, creat în baza Tratatului.

În anul 1997 a fost înfiinţat Comitetul de Specialitate româno-ungar de colaborare în domeniul minorităţilor naţionale, ca parte a Comisiei Mixte de Colaborare şi Parteneriat Strategic dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare. Comitetul este un instrument prevăzut în Tratat, menit să propună proiecte şi programe de cooperare în domeniul minorităţilor naţionale, precum şi să examineze şi să soluţioneze eventualele situaţii problematice ale minorităţii române din Ungaria, precum şi ale minorităţii maghiare din România. Astfel de comisii funcţionează şi în relaţiile bilaterale cu Serbia şi Ucraina, demonstrând angajamentul ferm al României în ceea ce priveşte asumarea responsabilităţii şi implementarea obligaţiilor derivate din legislaţia internaţională privitoare la protejarea drepturilor identitare aparţinând minorităţilor naţionale.

Semnarea Protocolului după o perioadă atât de îndelungată, în care acesta a fost blocat la Budapesta, reprezintă un pas important al autorităţilor române şi ungare pentru a aşeza relaţiile biaterale pe o linie constructivă, demnă de două state aliate NATO şi membre ale Uniunii Europene, într-un context regional de securitate imprevizibil. Mai mult, acest eveniment reflectă maturitatea ambelor părţi, precum şi premisele că Ungaria conştientizează că a ţine relaţiile bilaterale prizoniere unor interese politice pe criterii etnice nu este constructiv şi în spirit european.

Potrivit surselor, conţinutul protocolului demonstrează o gamă largă de drepturi de care se bucură minoritatea maghiară din România, drepturi stipulate, de altfel, de către toate convenţiile internaţionale în domeniu, la care România este parte.

Angajamentul ferm al României în privinţa continuării acordării importanţei cuvenite drepturilor minorităţilor naţionale din ţara noastră este recunoscut şi pe plan internaţional, fapt relevat în rapoartele din ultimii ani, unde statul român este apreciat drept model de bune practici, ba chiar conduce la setarea unor standarde în materia respectării drepturilor minorităţilor. Totuşi, în ciuda acestei stări de fapt, din păcate comunităţile româneşti din statele limitrofe, inclusiv din Ungaria, nu beneficiază încă de aceeaşi protecţie cu care se laudă minorităţile din ţara noastră.

De aceea, încheierea Protocolului, care adună experții din cele două țări, vine ca o rază de speranţă pentru persoanele care aparțin minorității române din Ungaria. În acest sens, ministrul Bogdan Aurescu a dat o serie de exemple concrete în ceea ce priveşte atribuţiile Comitetului, precizând că acesta „încurajează partea ungară să aloce sprijin financiar adecvat pentru creșterea nivelului calitativ al învățământului în limba română, indiferent de soluția adoptată pentru administrarea școlilor în limba română, la un nivel care să asigure însușirea și transmiterea limbii române generațiilor viitoare. De asemenea, se referă la dezvoltarea rețelei de instituții de învățământ bilingve sau unde se predă limba română, la toate nivelurile de studii. Se referă la angajarea persoanelor vorbitoare de limbă română în instituțiile publice din localitățile unde locuiește minoritatea română. Se referă la sprijinirea restaurării bisericilor și imobilelor bisericești ale Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria”.

De altfel, cei doi miniştri au vizitat Catedrala ortodoxă Sfântul Nicolae, fiind primiţi de Episcopul Siluan al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, ocazie cu care cei doi oaspeţi au scris în cartea de onoare a lăcaşului de cult.

Conform şefului diplomaţiei române, Protocolul se referă şi la finanțarea funcționării trupelor de teatru ale școlilor și comunităților românești din Ungaria. De asemenea, se referă la finanțarea presei scrise și audio-vizuale în limba română din Ungaria și la îmbunătățirea condițiilor de funcționare a publicațiilor în limba română cum este, de pildă, publicația Foaia Românească, care, în acest an, împlinește 70 de ani de existență neîntreruptă. Este avută în vedere şi posibilitatea asigurării unui teren pentru Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria, pentru construirea unei biserici ortodoxe la Budapesta.

Ulterior consultărilor politice cu omologul ungar, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut tot ieri, la Jula/Gyula, o întâlnire cu reprezentanți ai minorității române din Ungaria, în scopul cunoașterii nemijlocite a modului în care drepturile lor etnice, culturale, lingvistice și religioase sunt protejate și promovate. În acest context, ministrul Bogdan Aurescu i-a încurajat pe reprezentanții minorității române să expună, punctual, aspectele problematice cu care se confruntă în exercitarea drepturilor lor identitare și să le aducă prompt atât în atenția autorităților de la Budapesta, cât și în atenția autorităților de la Bucureşti, subliniind deschiderea deplină a autorităților române în sprijinul etnicilor români de pretutindeni, în conformitate cu dreptul internațional și în baza unui dialog susținut cu autoritățile statului de reședință.

La propunerea ministrului Aurescu, a fost convenită marcarea corespunzătoare în luna septembrie a celor 25 de ani de la semnarea Tratatului din 1996, aspect ce va oferi relaţiilor bilaterale un prilej suplimentar de detensionare şi de evidenţiere a elementelor pozitive şi încurajatoare.