Mizeria automobilului electric curat
Omenirea se caracterizeazǎ prin adorarea unor idei puține și fixe, fiind capabilǎ sǎ transforme orice obiect sau carte ȋn obiect de cult. Mașina personalǎ a devenit simbolul statutului social și nu mai conteazǎ eforturile financiare pentru atingerea unicului țel ȋn viațǎ: evadarea ȋn naturǎ cu ajutorul vehicolului motorizat. Guvernanții au ajuns sǎ sacrifice totul pentru a dezvolta infrastructura necesarǎ noului zeu modern. Natura nici n-a mai contat ȋn fața intereselor financiare, dar sursele termice de putere au ajuns sǎ polueze pȃnǎ la nivel de sufocare acolo unde sunt aglomerǎri urbane importante.
Anual sunt aruncate ȋn atmosferǎ peste 27 miliarde tone de dioxid de carbon, SUA și China contribuind cu peste 40% din poluarea planetei. Puterea Americii stǎ ȋn proporție de 30% ȋn cǎrbune și rețelele electrice n-ar face fațǎ consumului fǎrǎ aportul termocentralelor. Masele de aer poluat de pe continentul asiatic ajung peste Oceanul Pacific și afecteazǎ California. Dezvoltarea economicǎ poate sǎ fie nocivǎ la nivel planetar. India, care a luat modelul de dezvoltare occidental și-l aplicǎ fǎrǎ milǎ la scara unui subcontinent, a trecut la folosirea cǎrbunelui de proastǎ calitate pentru a obține energia necesarǎ fabricilor cu forțǎ de muncǎ ieftinǎ.
Lignitul indian are o putere caloricǎ redusǎ și genereazǎ multǎ cenușǎ. Curentul electric se obține prin arderea a circa 64% din ceea ce s-a consumat ȋn 2017 -2018. Nici statele mai mici nu sunt mai verzi. Polonia produce annual 144 milioane de tone de cǎrbune și acesta genereazǎ 75% din energia electric a țǎrii. Dacǎ ne referim la cazul Romȃniei, aici turbinele termocentralelor asigurau 43% din producția de electricitate a țǎrii ȋn anul 2009.
Trebuia sǎ se gǎseascǎ niște soluții pentru a nu distruge definitiv viața pe Terra și s-a ajuns la concluzia cǎ trecerea la automobilele cu motoare electrice ar fi soluția idealǎ pentru un aer mai curat. Noile mașini vor fi elegante, silențioase și prietenoase cu mediul. Nu mai consumǎ combustibil fosil și se ȋncarcǎ frumos și simplu de la prizǎ. Se terminǎ cu motorina, antigelul și uleiul ce murdǎreau totul. Teoria sunǎ prea frumos pentru a fi adevǎratǎ. Oare nu cumva se ascunde ceva populației, masei de alegǎtori, pentru a se menține o cifrǎ de afaceri ridicatǎ și pentru a se pǎstra puterea? Oare de unde provine energia electricǎ?
Energia electricǎ nu este curatǎ. Dimpotrivǎ. Generatoarele actuale folosesc ȋn proporție de peste 38% cǎrbune, adicǎ peste 7 miliarde de tone anual. Termocentralele ȋnseamnǎ cenușǎ, dioxid de carbon, de sulf, mercur, arsen și chiar particule radioactive. Alte peste 23 de procente revin gazului natural, tot combustibil fosil. Petrolul adaugǎ doar 3,7% la generarea electricitǎții. Practic, tehnologiile actuale poate eliminǎ poluarea de pe strǎzi, dar va crește consumul de combustibil murdar din sectorul energetic și nu s-a rezolvat ceva ȋn ceea ce privește ocrotirea atmosferei.
Nu se știe exact dacǎ nu cumva oamenii reușesc sǎ modifice chiar echilibrul plǎcilor tectonice prin mutarea unor mari cantitǎți de combustibil de pe un continent pe altul sau la distanțe importante de locul exploatǎrii. Pare greu de crezut ca o ființǎ plǎpȃndǎ, neputincioasǎ chiar, sǎ schimbe situații strǎvechi la scarǎ planetarǎ, dar umplerea unor lacuri de acumulare a demonstrat cǎ pot fi modificǎri ale crustei ȋn urma activitǎților antropice susținute. Numai Australia ȋn anul 2016 a exportat 389 milioane de tone de combustibil solid, principalul client find China.
Se poate spune cȃ nu prea conteazǎ consumul micuțelor automobile la scarǎ planetarǎ, dispozitivele moderne fiind evaluate tehnologic și foarte fiabile. Automobilul Hyundai Ioniq Elektro Style a ajuns la numai 14,7 kWh/100 km, dar existǎ și modele ce tind spre 30 kWh pentru aceeași distanțǎ. Consumul crește direct proporțional cu creșterea masei autovehiculului. Un camion numit Tesla Semi Truck, revoluționar prin proiectarea aerodinamic, ajunge sǎ foloseascǎ 2 kWh la fiecare 1,6 km. Totuși, dupǎ unele calcule, 3 kWh ȋnseamnǎ un kilogram de cǎrbune ars ȋn termocentralǎ. Mașinile electrice nu vor polua prin consumul individual, dar ȋnmulțirea lor la scarǎ planetarǎ va menține o situație criticǎ ȋn ceea ce privește producerea electricitǎții. Trecerea la energia nuclearǎ ar fi fost o soluție ceva mai curatǎ pȃnǎ cȃnd centralele de la Cernobȋl și Fukushima au arǎtat cum se polueazǎ mediul ȋn mod radioactiv și invizibil.
Mulți oameni considerǎ cǎ hidrocentralele oferǎ suficientǎ putere pentru a ȋncepe sǎ se reducǎ din generatoarele termocentralelor. Aparent nu se consumǎ combustibili fosili, dar și aici apar probleme serioase de mediu. Acolo unde vegetația n-a fost eliminatǎ din lacurile de acumulare apar gaze cu efect de serǎ. Barajele de pe marile fluvii au dus la apariția unor ȋntinse luciuri de apǎ ce au modificat clima din regiunile ȋnvecinate prin creșterea umiditǎții și prin creșterea temperaturilor. Astfel, fluviul Enisei nu mai ȋngheațǎ tot anul pe cel puțin 300 km ȋn aval de barajul Krasnoyarsk, lacul inundȃnd circa 120.000 ha de teren arabil.
Omenirea cautǎ soluții pentru un trai cȃt mai bun și mașinile sunt fundamentale pentru menținerea unor standarde ridicate. Trecerea pe motoarele electrice poate sǎ fie un pas ȋnainte prin renunțarea la depǎșitele generatoare termice și noile dispozitive sunt oferite clienților drept produse verzi și prietenoase cu natura. Reclamele nu spun ȋntotdeauna adevǎrul.
Se poate spune cǎ termocentralele, dispozitive ce aparțin ca idée de secolul al XIX-lea, vor fi eliminate de evoluția tehnologiei, puterea de gȃndire a omenirii fiind amplificatǎ de folosirea computerelor de mare capacitate. Aceste progrese sunt inevitabile, dar trebuie sǎ se știe cǎ generatoarele pe bazǎ de abur și cǎrbune sunt cele ce funcționeazǎ ȋn permanențǎ pentru a menține sistemele energetice ȋn funcțiune și pentru a evita temutele pene de curent. Poluarea este un rǎu necesar ȋn concepția economiștilor.
Oare nu cumva se poate pune ȋntrebarea dacǎ și energia electricǎ este ceva destul de primitiv și s-ar impune cǎutarea de noi surse de putere pentru civilizație?
