Autor 1866 vizualizări


Pornind de la proaspăta strategie de extindere a Comisiei Europene și continuând cu summit-ul UE-Balcanii de Vest din mai de la Sofia, primul în 15 ani, precum și cu posibila soluționare a disputei numelui vechi dintre Macedonia și Grecia - 2018 promite să aducă schimbări semnificative în Balcani. 

La 15 ani după Consiliul European de la Salonic, în care Uniunea Europeană și-a exprimat angajamentul ferm de a deschide perspectiva de aderare celor șase state ex-iugoslave și Albaniei (regiunea denumită „Balcanii de Vest”), evoluția spre democratizare și europenizare rămâne marcată de ritmuri discontinue de reformă sau chiar de un vizibil regres. Deși inițial a existat o mare deschidere pentru implementarea reformelor din partea elitelor locale, regiunea este marcată de regresul europenizării și criza democrației. Așa-numita oboseală a extinderii (enlargement fatigue) a lăsat urme adânci în statele din Balcani. Dar există și câteva tendințe care ne face să rămânem optimiști. Schimbarea regimului în Macedonia a produs o nouă dinamică după un deceniu de regres democratic și de stagnare a parcursului euro-atlantic. UE a recunoscut importanța momentului și a dat speranță statelor din Balcanii de Vest printr-o schimbare de narațiune, care a devenit evidentă în discursul despre starea Uniunii, în septembrie 2017, când Jean-Claude Juncker anunța că trebuie să existe o "perspectivă de extindere credibilă" pentru Balcanii de Vest.

Un nou suflu în Strategia de extindere a Comisiei Europene? 

Strategia UE pentru integrarea cu succes a Balcanilor de Vest, prezentată la 6 februarie 2018, include toate țările din Balcanii de Vest. 

Deși se concentrează pe Serbia și Muntenegru, primii din lista procesului, proiectul Strategiei include de asemenea și restul statelor din Balcanii de Vest: Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo și Macedonia. Noua strategie se concentrează, de asemenea, pe statul de drept, drepturile fundamentale, lupta împotriva corupției și criminalității organizate și stabilitatea generală în regiune, domenii de interes major pentru UE. Documentul prevede și încheierea unui acord obligatoriu cu caracter juridic între Belgrad și Pristina până la sfârșitul anului 2019. Acest aspect a declanșat numeroase comentarii atât la Priștina cât și la Belgrad, fiind conectată cu perspectiva Serbiei de începere a negocierilor din 2023. Principalul aspect ce a dinamitat dezbaterea publică din cele două țări ține de semnificația conceptului de "document cu caracter juridic acceptat de ambele părți" și conexinea între această referință și recunoașterea implicită a independenței Kosovo. Întrebarea care rămâne pe buzele tuturor după lansarea Strategiei este: poate intra Serbia în UE în 2025 fără a recunoaște formal indepepndența Kosovo? Cert este că “metodele actuale de integrare europeană au generat puţine dinamici pozitive în acele ţări care au suferit cel mai mult în războiul de la începutul anilor ’90. Ideea de a soluţiona conflictele teritoriale, prin integrare şi asistenţă europeană, este mai puţin vizibilă în prezent. În anii ’70, acest concept era perceput în contextul acordării statutului de membru pentru Marea Britanie şi Irlanda. (…) De aceea, scenariul cel mai favorabil pentru Balcanii de Vest ar fi ca cele şase ţări să continue împreună procesul de integrare în Uniunea Europeană,” spune Tobias Flessenkemper, senior fellow la Centre International de Formation Européenne (CIFE). 

Comisia Europeană a anunţat „şase iniţiative emblematice“ ('flagship initiatives') reprezentând acţiunile specifice pe care UE le va adopta în următorii ani pentru a sprijini eforturile de transformare a Balcanilor de Vest în domenii de interes reciproc. Acestea vizează aspecte precum: consolidarea statului de drept; cooperarea în materie de securitate şi migraţie; extinderea uniunii energetice europene pentru a cuprinde şi Balcanii de Vest; reducerea tarifelor de roaming şi dezvoltarea reţelelor de comunicaţii în bandă largă în regiune; reconcilierea; relațiile de bună vecinătate. Acțiuni concrete în marja acestor domenii vor trebui întreprinse între 2018 și 2020.     

Suplimentar sunt anunțate o serie de măsuri pe care noua strategie europeană le pune în evidență: predictibilitatea procesului, introducerea unor noi mecanisme de monitorizare a progresului, mai multe fonduri disponibile pentru țările din Balcanii de Vest, integrarea cetățenilor din Balcanii de Vest în Uniunea Europeană prin diferite mecanisme. 

Prin strategia sa UE vrea să dea un nou impuls reformelor din Balcanii de Vest însă “există o diferenţă majoră faţă de România anilor ’90 sau 2000. În Balcanii de Vest nu avem o majoritate care să susţină reformele fundamentale şi aderarea la Uniunea Europeană. Pe scurt, în 2018 nu există un apetit pentru o economie competitivă şi transparentă sau pentru un discurs al reconcilierii. Nici alte valori occidentale sau reforme liberale nu sunt mai populare,” spune Tobias Flessenkemper. 

Summit-ul UE - Balcanii de Vest și președinția bulgară a UE 

Există un sentiment resimțit atât în Uniunea Europeană, cât și în regiune, că președinția bulgară a Consiliului UE va reprezenta o mare oportunitate pentru țările din Balcanii de Vest 6 (WB6) de a avansa în procesele individuale de aderare și de a face progrese semnificative. Bulgaria și-a exprimat dorința de a impulsiona integrarea lor, considerând-o drept una dintre prioritățile președinției. De asemenea, Bulgaria urmărește să atragă mai multe fonduri, mai multe proiecte în domeniul infrastructurii și energiei. Lilyana Pavlova, ministrul responsabil pentru președinția Bulgariei, a declarat că "integrarea este un proces natural care trebuie să continue și acum este momentul dacă nu ne dorim să pierdem trenul. Pacea, calmul, stabilitatea și viitorul Europei trec prin Balcanii de Vest. Proiectul european nu va fi complet fără ele ". 

La 17 mai 2018, Sofia va găzdui un summit UE-Balcanii de Vest la care vor participa cei șase lideri din Balcanii de Vest. Summit-ul este așteptat ca un gest simbolic important și este, de asemenea, o notă pozitivă că Bulgaria și-a manifestat un interes activ în promovarea aderării la UE a vecinilor săi. O altă problemă crucială pentru Bulgaria, dar și pentru Austria ce va prelua apoi președinția va fi salvarea "momentului democratic macedonean" și întreprindea tuturor pașilor necesari pentru a transforma Macedonia într-o nouă poveste de succes la nivel regional și cu siguranță un model pentru schimbările democratice în Balcani.  

Nouă strategie a UE pentru țările din WB6 trebuie cu siguranță valorificată în cadrul Summit-ului de la Sofia (și mai ales la pregărea deciziilor politice ce vor fi luate la Consiliul European din iunie 2018), concentrându-se pe soluționarea disputelor bilaterale, făcând extinderea mai captivantă, analizând critic deficiențele privind democrația și statul de drept în regiune. Extinderea trebuie poziționată sus pe agenda unei UE mai ambițioasă. Rămâne de văzut dacă Bulgaria va reuși acest lucru. Dacă Summit-ul va deveni un succes, acesta trebuie să atragă după sine un nou proces de consolidare a stimulentelor pentru reformele de succes, punând totuși accent pe strictețe și pe punctele esențiale (statul de drept, guvernanță, libertatea presei).

La 16 aprilie la reuniunea Consiliului Afaceri Externe (CAE), la Luxemburg s-a discutat și situaţia de securitate din regiunea Balcanilor de Vest, inclusiv pe marginea Comunicării Comisiei Europene "O perspectivă credibilă de aderare pentru Balcanii de Vest şi un angajament sporit al UE în regiune", în pregătirea Summit-ului privind Balcanii de Vest de la Sofia. Ministrul Meleșcanu a reamintit importanţa prioritară pe care România o acordă regiunii Balcanilor de Vest, inclusiv în perioada în care va exercita preşedinţia Consiliului UE - primul semestru al anului viitor.

Dar mesajul României este unul confuz. Nu mai devreme de începutul acestei luni a fost anunțat public că patru ţări, printre care și România (alături de Serbia, Cipru şi Spania), intenţionează să boicoteze summitul Uniunea Europeană - Balcanii de Vest din 17 mai de la Sofia, pentru a nu legitima guvernul de la Priştina, imediat după ce Kosovo a anunţat că preşedintele Hashim Thaci va fi prezent la discuţii.

Acest mesaj este cu atât mai problematic mai ales după ce, în cadrul reuniunii bilaterale de la București de pe 8 martie dintre președinții Klaus Iohannis și Aleksandar Vucic președintele Klaus Iohannis (cel care ar trebui să reprezinte România la summitul UE – Balcanii de Ves)t, a precizat că este dispus să se implice pentru a găsi o soluție ”în acord cu reglementările internaționale”, precizând că problematica Kosovo are o ”valență foarte specială în calea europeană a Serbiei și a întregii zone”. Aceste poziții problematizează viitorul rol al României de facilitator al integrării Balcanilor de Vest în timpul Președinției 2019, deoarece pot duce la continuarea polarizării în interiorul UE privind susținerea reformelor din Balcani. Iar forțele pro-europene din aceste state nu sunt deloc ajutate de aceste polarizări interne ale UE.

Între timp la nivel regional altele sunt prioritățile și tendințele. Pe 16 aprilie s-a lansat la Belgrad Declarația Parteneriatului pentru Balcanii Europeni pentru a marca 10 ani de funcționare a Fondului European pentru Balcani - susținut de trei fundații europene - Erste, Bosch și King Boudoin. Fondul a investit în ultimul deceniu sume considerabile în capitalul uman și în retenția tinerilor valoroși în regiune, care să se implice activ în europenizarea Balcanilor. Acum mesajul transmis este unul clar - UE și Balcanii de Vest au nevoie de relație bazată pe onestitate și pe eforturi depuse în aceleași direcții, nu de continuarea polarizării.

Președinția Austriei la Consiliul UE

Austria urmează să preia președinția Consiliului UE la 1 iulie 2018 fiind o țară cu interese tradiționale față de Balcanii de Vest și o susținătoare a integrării regiunii în UE. Totuși, Austria are un nou guvern, iar unul dintre partenerii de coaliție de guvernare este Partidul Libertății care a susținut o politica orientată spre interior și ai cărui politicieni au fost criticați pentru remarcile lor de extremă dreaptă. Se așteaptă însă că Balcanii vor rămâne pe lista de priorități. Austria ar putea colabora cu Bulgaria și România în vederea creării unui interval de timp mai mare care să cuprindă cele trei președinții cu scopul îmbunătățirii procesului de extindere ce va fi continuat în 2020 de Croația.

Există însă și riscul ca Austria să revină la o atitudine de tip "business as usual", ceea ce, pentru integrarea în UE, ar însemna o pierdere de timp ce s-ar putea dovedi potențial fatală pentru unele țări, mai ales pentru Bosnia și pentru Kosovo, care se află mult în urma altor țări din regiune și nu pot decât să avanseze cu un sprijin foarte puternic, explicit și continuu din partea UE și a unor state membre precum Austria sau ulterior - România. Desigur, o temă rămasă încă deschisă dezbaterii este în acest sens o posibilă revizuire a politicii României de a nu recunoaște independența Kosovo.  

Summit-ul de la Londra al Procesului de la Berlin 

Următorul Summit al Balcanilor de Vest din cadrul procesului de la Berlin (o inițiativă inter-guvernamentală inițiată de Germania) va avea loc la Londra în iulie 2018. Acesta este perceput de oficialii britanici ca o expresie a voinței Regatului Unit de a-și menține angajamentul față de Balcanii de Vest, chiar și după Brexit. Oficialii britanici repetă la nivel public mesajul conform căruia deși Marea Britanie e pe cale să părăsească UE, aceasta nu ar părăsi nici Europa și nici lumea. 

Se preconizează că Summitul de la Londra va fi ultima conferință organizată în cadrul Procesului de la Berlin, lansat în 2014. Este de așteptat că Brexitul nu va afecta implicarea de peste 20 de ani a Regatului Unit în Balcanii de Vest. Calea cea mai credibilă pentru angajamentul Regatului Unit în regiune este agenda de securitate și stabilitate. Summitul de anul acesta se va axa pe conectivitatea digitală, precum și pe implicarea directă a societății civile.

Soluționarea conflictului dintre Macedonia și Grecia?

Dispută de lungă durată dintre Grecia și Macedonia, care a obstrucționat preț de aproape zece ani aderarea Macedoniei la UE, ar putea ajunge în cele din urmă la un epilog în 2018. Matthew Nimetz, reprezentantul personal al Secretarului General pentru negocierile dintre Grecia și fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, a declarat că disputa numelui ar putea fi rezolvată în 2018, subliniind că s-a îmbunătățit climatul pentru soluționarea diferendului atât în Macedonia cât și în Grecia. Cu toate acestea, nu există încă un nume nou asupra căruia să se discute. Situația rămâne însă foarte tensionată după ce pe 5 februarie au avut loc proteste la Atena, unde peste 100,000 de persoane au scandat că se opun unei decizii de compromis privind folosirea numelui de Macedonia.

Disputa numelui a subminat credibilitatea Greciei în Balcanii de Vest și în UE și a ținut Macedonia pe loc ani de zile. Factorii de decizie atât din Atena cât și din Skopje și-au exprimat în mod repetat dorința de a rezolva conflictul. Încurajarea Greciei de a conveni asupra deschiderii negocierilor de aderare cu Macedonia ar putea fi punctul lipsă dintr-o piesă a acestui puzzle și ar putea duce la un progres în negocierile din anul viitor.

Nu putem însă ignora și unghiul geopolitic. Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini în vizita sa prin Balcanii de Vest din martie 2017 denumea regiunea drept „o tablă de șah în disputele geopolitice dintre Rusia și Occident”. Trebuie să adăugăm și acest aspect geopolitic alături de cele cinci momente menționate mai mai sus pentru a înțelege de ce anul 2018 va fi de mare importanță pentru procesul de extindere a UE în Balcanii de Vest. Estimăm ca acțiunile active ale Rusiei și ale Turciei în a menține statele din Balcani captive instabilității internesă se întețească zn acest interval. În actualul context internațional și regional așteptările ca UE sa livreze rezultate vizibile în Balcani sunt cu siguranță mult mai mari decât anii trecuți.

Miruna Troncotă este lector în cadrul Departamentului de Relații Internaționale și Integrare Europeană de la SNSPA.