Mici istorii din Piteştiul anului 1946 jpeg

Mici istorii din Piteştiul anului 1946

Amintiri din război

Conflictul mondial a ajuns şi în liniştita urbe de pe Argeş sub forma bombardierelor americane. Au fost realizate trei atacuri în forţă pentru distrugerea infrastructurii feroviare în zilele de 6 mai, 6 iunie şi 4 iulie 1944.Bombele au lovit gara şi calea ferată, dar multe au căzut în lunca râului, solul moale împiedicând declanşarea exploziilor. Uneltele morţii au fost strânse pentru detonare şi aceasta a fost declanşată în ziua de 24 mai 1946. A fost decizie eronată, neţinându-se cont de forţa produselor chimice americane. Suflul deflagraţiei a fost suficient de puternic pentru a spulbera geamurile clădirilor publice şi particulare. Au fost cereri pentru 900 mp de geamuri, cel mai afectat fiind Liceul Brătianu, o construcţie impozantă din centrul oraşului. A avut nevoie de 230 mp pentru refacere. Secţia Pompieri a Piteştiului, aflată mai departe de locul exploziei în comparaţie cu instituţia de învăţământ, a cerut 91 mp de geam. Orice eroare de planificare se plăteşte scump şi a fost un mare noroc că suflul şi schijele n-au făcut victime omeneşti.

          Psihologia mulţimilor

          Comerţul cu cereale a fost important pentru omenire încă din neolitic şi, în epocile de criză, târgurile erau pline de lume. Nici târgul din oraşul Piteşti nu făcea excepţie de la regulă în ziua de 29 iunie 1946. Locuitorul Vasile Duţescu din Vlădeşti era în căutarea unor saci cu grâu şi avea la el suma de 1.500.000 lei. Banii mulţi atrag hoţii şi cetăţeanul a fost jefuit de doi ţigani sosiţi tocmai de la Craiova. Erau însoţiţi şi de şase femei pentru acoperire:Iorgu Ciucur şi Nicolae Barbu au fost prinşi de cumpărători şi luaţi la bătaie fără milă. Seceta şi scumpetea enervau masele populare. Nu mai erau şanse de scăpare din mâinile mulţimii furioase şi poliţiştii au fost obligaţi să intervină în forţă. Au fost trase focuri de armă şi au fost arestaţi şapte cetăţeni. S-a constatat că cei doi ţigani erau specializaţi în furturi din buzunare şi se deplasau prin ţară în căutarea victimelor, dar la Piteşti au ajuns la spital. Mult mai interesantă rămâne psihologia maselor, surprinsă în acelaşi document. Primii poliţişti au încercat să restabilească ordinea prin promisiunea că se va aplica legea. Mulţimea înfuriată a negat importanţa sistemului judecătoresc motivând că după 1945 puterea aparţine numai poporului. Dacă forţele de ordine n-ar fi intervenit, se ajungea la linşaj. Micul eveniment din oraşul de pe Argeş a demonstrat că masele sunt capabile de mari cruzimi atunci când li se cultivă anumite idei de către diferite mişcări politice sau religioase.

Bibliografie minimală

Direcţia Judeţeană Argeş a Arhivelor Naţionale, fond Prefectura Judeţului Argeş, dosar 13/1946.