Autor 3753 vizualizări


 

În 1911, József Szabó și Károly Kiss, doi imigranți maghiari, s-au întors din Statele Unite ale Americii acasă, la Târgu Mureș, scrie istoricul Ilarion Țiu pentru Adevărul. Plecaseră în Lumea Nouă căutând fericirea materială, însă au venit în Transilvania ca să propovăduiască întoarcerea lui Isus. Așa auziseră ei acolo de la Charles Taze Russel, un predicator care prevestea instaurarea regatului de 1.000 de ani al lui Hristos.

Turnul de Veghe

În secolul al XIX-lea, în Statele Unite existase o modă a „milenariștilor". Acești predicatori susțineau, în baza unor calcule numai de ei știute, că Mântuitorul se va întoarce printre oameni, așa cum scria în Biblie. Isus a fost așteptat pentru întâia oară la 10 octombrie 1844. Mare le-a fost dezamăgirea milenariștilor americani când au constatat că Hristos nu s-a întors printre oameni. 
S-a spus apoi că au fost greșite calculele. Așa că au apărut precum ciupercile după ploaie alți profeți ai întoarcerii Mântuitorului. Printre aceștia și Charles Taze Russel, născut în anul 1852, în Pennsylvania, într-o familie de prezbiterieni. A părăsit biserica natală, fiind atras de predicile unui pastor adventist care vorbea de iminența declanșării „iadului pe pământ". Se referea la Armaghedonul menționat în Biblie, când forțele binelui și răului ar fi urmat să se confrunte. 
Charles Taze Russel a făcut o călătorie în țara sfântă pentru a vedea cu ochii săi locul în care urma să se confrunte Dumnezeu cu Satan. Se credea atunci, ca și astăzi, că Armaghedonul ar fi un loc aflat la 100 de kilometri nord de Ierusalim. Întors acasă, Russel a inaugurat în anul 1872 un program de studiu al Bibliei. Adepții săi și-au spus „studenți în Biblie", cel dintâi nume al cultului Martorii lui Iehova.
După fondarea mișcării, Russel a devenit preocupat de scrierile lui Nelson H. Barbour. Acesta din urmă susținea că Isus se va coborî printre oameni în anul 1874. Mântuitorul nu s-a întors. Barbour a spus ulterior că de fapt Isus se întorsese într-o formă invizibilă, de acea nu a putut fi văzut de oameni. Totuși, în 1914 avea să Se arate la față muritorilor și să fondeze regatul de 1.000 de ani.
Lui Russel i s-a părut plauzibilă explicația lui Barbour, iar cei doi au început să colaboreze. Astfel, în anul 1878 au fondat publicația „Turnul de Veghe", în care își expuneau doctrina lor religioasă. Nu au reușit să se înțeleagă în toate privințele, iar în anul 1884 și-au încheiat colaborarea.
Charles Taze Russel și membrii asociației „Turnul de Veghe" l-au așteptat în zadar pe Mântuitor în 1914. După această profeție ratată, Russel n-a mai făcut nici o estimare. A spus că Isus a început deja să domnească în ceruri, iar în scurtă vreme lumea se va sfârși. Doar cei care credeau în doctrina lui se puteau salva și vor trăi fericiți în regatul de 1.000 de ani.
Russel s-a stins din viață la 31 octombrie 1916, fără să-și vadă împlinită profeția.

Prigoniți de Carol al II-lea

József Szabó și Károly Kiss au reușit inițial să-i convertească la doctrina Turnului de Veghe doar pe maghiarii din Transilvania. Atunci, în 1911, Ardealul făcea parte din Austro-Ungaria. În 1914 au reușit să editeze și primul număr al publicației „Turnul de Veghe", în limba maghiară. Însă religia lor nu era una naționalistă, dimpotrivă, susținea că statele sunt formațiuni artificiale. În 1916 apare și primul număr al „Turnului de Veghe" în limba română. Ambele publicații au apărut la Târgu Mureș.
După Unirea din 1918, centrul organizației religioase s-a mutat la Cluj. În aprilie 1920 a fost înființată acolo prima filială a Societății „Turnul de Veghe", constituită în majoritate din maghiari. 
Filiala funcționa ca un centru regional pentru țările din zonă. De la Cluj erau coordonate activitățile „studenților în Biblie" din Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria și Albania.
În anul 1926, organizația religioasă a fost interzisă. Statul român trecea prin momente tulburi, confruntându-se cu ascensiunea extremelor politice. Doctrina Societății „Turnul de Veghe" era considerată o abatere de la normele creștine tradiționale și, în consecință, o problemă în plus.
La începutul anilor '30 lucrurile s-au mai așezat, iar „studenții în Biblie" și-au putut continua activitatea. Centrul mișcării s-a mutat la București. Pe lângă maghiari au fost convertiți ucraineni și sârbi ortodocși, iar mai apoi adventiști români din Moldova. Ulterior, Societatea „Turnul de Veghe" a câștigat adepți în Dobrogea, Oltenia și Muntenia. 
Soarta organizației a fost gestionată de Martin Magyarosi și Pamfil Albu, care s-au preocupat de legalizarea Martorilor lui Iehova. Aceasta era noua denumire a grupării religioase, după congresul din 1931 ținut în statul american Ohio. La originea noii denumiri a cultului stă un verset din Vechiul Testament: „Voi sunteți martorii mei, zice Domnul (Iahve / Iehova)" (Isaia 43:10).
Începând din 1933, organizația a funcționat legal. Conform statisticilor efectuate cu ocazia depunerii documentelor pentru înregistrare, asociația religioasă Martorii lui Iehova avea 2.000 de membri în România.
Transformările politice interne au provocat din nou scoaterea în afara legii a organizației. Pe fondul exceselor autoritare ale Regelui Carol al II-lea, asociația religioasă Martorii lui Iehova devenea ilegală începând cu anul 1937 . 
După cedarea părţii de nord-vest a Ardealului către Ungaria, în august 1940, liderii organizației s-au retras în teritoriile pierdute de România. Însă n-au fost feriți de pericole. Considerați „sectanți", au fost internați în lagăre de regimul lui Horthy, alături de evrei și adventiști.

Interziși de comuniști

După Al Doilea Război Mondial, asociația Martorii lui Iehova s-a putut reînregistra oficial la 11 iulie 1945. Organizația nu a putut însă coabita cu regimul comunist, datorită legăturilor strânse cu Statele Unite. Printr-un ordin al Ministerului Justiției din 8 august 1949 a fost scoasă în afara legii. Unele culte neoprotestante și-au putut înregistra totuși statutele la Ministerul Cultelor. Nu a fost și cazul iehoviștilor, care au fost acuzați de spionaj în favoarea SUA.
Când au fost scoși în afara legii, Martorii lui Iehova numărau 15.000 de adepți. Mulți lideri ai organizației, dar și credincioși, au suferit pedepse politice cu închisoarea. Cele mai frecvente acuzații erau: instigare publică, difuzare de publicații interzise, conspirație contra ordinii sociale, refuzul serviciului militar. 
Abia după 1975 regimul a mai relaxat măsurile contra Martorilor lui Iehova. Activitatea în clandestinitate se făcea dificil. În primul rând erau greu de realizat noi convertiri. Membrii organizației au găsit soluții originale. Spre exemplu, călătoreau câte doi cu trenul, angajându-se la un moment dat în discuții religioase. Odată ce stârneau interesul colegilor de compartiment, începeau prozelitismul. O altă metodă de racolare era inițierea unor discuții religioase în cimitire sau în locuri aglomerate, cum ar fi gările și autogările. 
Publicația „Turnul de Veghe" apărea de asemenea cu peripeții în limba română. După ce primeau varianta în limba engleză, se realiza în țară traducerea de către membrii cultului. Apoi, manuscrisul era trimis în Austria, pentru tipărire. Cu ajutorul fraților din străinătate, tipăriturile erau apoi introduse în România. Erau distribuite membrilor cultului sau folosite pentru prozelitism.
În România lui 1989 existau aproximativ 17.000 de martori ai lui Iehova.


Doctrina „studenților în Biblie"

Cultul religios Martorii lui Iehova se deosebește de bisericile creștine tradiționale prin faptul că nu recunoaște Sfânta Treime. În opinia doctrinarilor religiei, Dumnezeu este doar Tatăl. Isus Hristos este recunoscut a fi într-adevăr fiul lui Dumnezeu, însă este începutul Creației, și nu Creatorul însuși. Sfântul Duh, în opinia iehoviștilor, este doar o forță activă prin care Dumnezeu lucrează în lume.

Fără pastori

Martorii lui Iehova nu au clerici. În teorie, ei se consideră a fi egali, fără deosebire de statut în cadrul bisericii. Fiecare credincios este un „slujitor ordinat" al lui Dumnezeu. Însă, cu timpul, a apărut o ierarhie. Există „bătrâni" ai cultului, care supraveghează respectarea doctrinei. Apoi pionieri speciali, supraveghetori itineranți și misionari.
Credincioșii iehoviști participă la cinci întâlniri săptămânale, în Sala Regatului. Pe lângă participarea la rugăciunile comune, mai au datoria să efectueze săptămânal zece ore de misiuni pentru convertiri.
Martorii lui Iehova așteaptă sosirea Armaghedonului, adică a luptei dintre Dumnezeu și Satan. Ei încearcă să se izoleze de lume. Nu recunosc statul decât în limite în care nu intră în conflict cu autoritățile (plata impozitelor, spre exemplu). Doctrina lor consideră că guvernele sunt stăpânite de diavol.
Conform învățăturilor lui Joseph Franklin Rutherford (șef al cultului în perioada 1916-1942), participarea la vot era interzisă. Motivul este că guvernele ar fi „expresia diavolului". În anii '80 însă, doctrina s-a modificat. Fiecare martor al lui Iehova a fost lăsat liber să decidă dacă votează sau nu.
Membrii cultului nu au voie să satisfacă serviciul militar. Înrolarea în armată a fost interzisă de către Rutherford, în anul 1939. El considera că „aleșii lui Dumnezeu" nu aveau cum să participe la război deoarece încălcau porunca importantă care interzice uciderea semenilor. 
Martorii lui Iehova refuză și transfuziile de sânge sau transplantul de organe. În ultimii ani însă, medicii din organizație caută soluții pentru înlocuirea sângelui cu alte lichide, în caz de accidente. În timpul operațiilor, ei sugerează recuperarea sângelui care se scurge din pacienți, pentru a nu fi nevoie de transfuzii.
Iehoviștii sunt contra relațiilor sexuale în afara căsătoriei. Nici contracepția nu o acceptau inițial. Acum recomandă adepților să decidă singuri cum își desfășoară viața de cuplu.
Membrii cultului Martorii lui Iehova nu sunt adepții aniversărilor. În primul rând nu-și serbează ziua de naștere. Ei susțin că în Biblie se face referire la astfel de celebrări doar în cazul oamenilor care nu-l slăveau pe Iehova. Nu serbează nici Crăciunul sau Paștele, deoarece consideră că nu se poate stabili cu exactitate data Nașterii sau a Învierii Mântuitorului.


Legalizare cu peripeții

Începând cu anul 1990, organizația religioasă Martorii lui Iehova a putut funcționa în legalitate. Însă nu i s-a recunoscut statutul de cult religios, activând ca asociație religioasă.

Explozie de convertiri

Problemele legale nu au împiedicat organizația să se dezvolte. Fiecare membru are datoria să participe la activitatea de prozelitism, cel puțin de două ori pe săptămână. Adoptând metoda dialogului direct, martorii lui Iehova au început să bată la ușile românilor, „înarmați" cu citate din Biblie și cu revistele „Turnul de Veghe" și „Treziți-vă".
Primele congrese ale organizației au avut loc la începutul anului 1990, mai întâi la Brașov, apoi la București. Cu aceste ocazii au fost botezați 1.500 de noi membri ai cultului. În 1996, organizația susținea că avea 35.000 de adepți.
Martorii lui Iehova au cerut în 1996 aprobare pentru organizarea unei conferințe internaționale la București. Guvernul a refuzat să autorizeze evenimentul. În anul următor, Secretariatul de Stat pentru Culte a respins din nou cererea organizației de a fi oficializată cu statutul de cult religios. Astfel, Martorii lui Iehova nu puteau beneficia de scutiri de taxe, oferite cultelor prin lege. Mai mult, întâmpinau greutăți în obținerea de avize pentru construcția de clădiri sau cimitire. 
Anul 2000 a adus un nou conflict cu statul. Un număr de 14 tineri se aflau în proces cu autoritățile militare, deoarece au refuzat să-și satisfacă stagiul militar obligatoriu. Nu au acceptat nici alternativa muncii în folosul comunității, deoarece ar fi trebuit să lucreze doi ani pentru a compensa un an de armată. În consecință, au primit pedepse cu închisoarea, cu suspendare. Cazul a ajuns pe agenda organizației „Amnesty International", care a acuzat România că producea „prizonieri de conștiință".
Litigiul a fost rezolvat la Curtea Supremă de Justiție, tinerilor fiindu-le ridicate pedepsele primite. În cele din urmă, organizația Martorii lui Iehova a primit statut de cult religios, cu toate drepturile aferente. Statutul organizației a fost aprobat de Ministerul Culturii și Cultelor la 22 mai 2003.
Reprezentanții cultului Martorii lui Iehova susțin că în prezent au aproximativ 100.000 de membri:80.000 ar locui în țară, iar restul de 20.000 ar fi plecați la muncă în țările din vestul Europei. În România există aproximativ 300 de case de rugăciune (Săli ale Regatului), care deservesc circa 500 de congregații (comunități de rugăciune ale cultului).


În așteptarea Mântuitorului

Cultul „Martorii lui Iehova" înregistrează evoluții interesante, în comparație cu alte religii creștine apărute în secolul al XIX-lea. Fondatorul organizației, Charles Taze Russel, este considerat „eretic", deoarece ar fi interpretat eronat unele pasaje din Biblie. Așa se face că astăzi este destul de rar citat în materialele organizației religioase.

Avalanșă de preziceri ale întoarcerii lui Isus

După moartea lui Russel, în anul 1916, șeful cultului a devenit Joseph Franklin Rutherford. Născut în anul 1869, în statul american Missouri, Rutherford s-a alăturat „studenților în Biblie" în 1906. 
Rutherford a radicalizat mișcarea, deoarece a propus o izolare mai profundă față de stat. Considera că adepții organizației trebuiau să trăiască în comunități închise. Datoria lor era să se roage pentru întoarcerea lui Isus și debutul regalului de 1.000 de ani. Unii membri ai organizației, care veniseră în mișcarea religioasă datorită predicilor lui Russel, au părăsit gruparea și au întemeiat culte dizidente.
Precum Charles Taze Russel, Rutherford a prezis și el întoarcerea Mântuitorului. După calculele sale, sfârșitul lumii trebuia să se producă în anul 1925. N-a fost să fie! Joseph Franklin Rutherford a murit la 8 ianuarie 1942.
În anii care au urmat, numărul adepților a crescut. Dinamica organizației s-a datorat și corectării unor controverse doctrinare. Astfel, în perioada 1950-1961 s-a tradus noua versiunea a bibliei. A fost tipărită în mai multe etape, cu titlul, în engleză, „New World Translation" („Traducerea Lumii Noi"). Textul a fost scris astfel încât să susțină convingerile care iscaseră controversă în deceniile din urmă. Ulterior, Biblia iehovistă a fost tradusă în aproape toate limbile pământului, stând la baza credinței cultului și a convertirii de noi adepți. 
La începutul anilor '70, oameni influenți care făceau parte din cult au impus ca organizația să nu mai fie condusă de un singur șef. Conducerea este asigurată de un grup de 13 martori ai lui Iehova. 
Pentru a menține credința, liderii organizației au anunțat o nouă dată a întoarcerii Mântuitorului, în anul 1975. Mulți iehoviști din Statele Unite și-au vândut averile pentru a propovădui apocalipsa. Când nu s-a împlinit nici această profeție, organizația a suferit un mare șoc. Mulți din cei dezamăgiți de profeția falsă au părăsit cultul.
Se consideră că doctrina cultului Martorii lui Iehova este într-o continuă dinamică. Specialiștii apreciază că dacă ai curiozitatea citești acum numerele din urmă cu zece ani ale publicației „Turnul de Veghe", ai ocazia să constați că învățăturile s-au modificat aproape radical.

 

 

 

Sursa:www.adevarul.ro