Autor 1842 vizualizări


Orășelul de poveste Cisnădie (Heltau) este situat pe un tărâm fermecat, parcă desprins din toponimele basmelor:între Valea Argintului (Silberbach) și Pârâul Ursului (Bärenbach), la poalele Măgurii (Götzenberg). În apropiere, se află și Piatra Broaștei (Halber Stein), cea care a dat numele romanului lui Iris Wolff, despre care vă povesteam aici.

Localitatea a fost întemeiată de sași, Heltaul fiind menționat documentar pentru prima dată în 1323, deși biserica romanică este pomenită ceva mai devreme. Dovadă că așezarea a fost importantă de-a lungul timpului, stă acordul de Marktrecht– dreptul acordat în 1500 de către Vladislav al II-lea al Ungariei de a se ține aici târg anual, reînnoit în 1806. Timpul nu a fost prea blând cu această așezare, însă poate tocmai de aceea oamenii au învățat să se gospodărească și să reconstruiască continuu o comunitate exemplară. Pe lângă atacurile numeroase ale turcilor, satul a avut pierderi din cauza epidemiei de ciumă, din 1660, când au pierit peste 400 de localnici.

Biserica din Cisnădie este una dintre cele mai impresionante din Transilvania, asemănătoare cu cea de la Prejmer, din fericire până astăzi foarte bine conservată și unul dintre obiectivele turistice care merită vizitat și pus în valoare.

De-a lungul timpului, biserica fortificată, inima localității, a fost construită și modificată în mai multe etape:sec. XII-XIII o basilică în stil romanic, apoi sec XV-XVI elementele gotice, fiind ulterior înălțată și modificată. Biserica a suferit transformări impuse mai ales de atacurile turcilor și tătarilor. Așa a fost construit aici un sistem dublu, pe alocuri triplu, de fortificații, prevăzut cu coridoare de apărare, turnuri și bastioane, împrejumuit de șanțuri care puteau fi umplute cu apă (astăzi astupate). Se spune că la Cisnădie a fost cel mai complex sistem de apărare a unei cetăţi ţărăneşti. Turnul clopotniţă a fost ridicat în 1425 și modificat în 1751, are 59 m înălţime şi era prin urmare un bun post de scrutare a zărilor.

Dacă se spune că vecinii din Cisnădioara au cea mai veche orgă încă funcţională din Ardeal, nici la Cisnădie nu lipsesc operele de artă specifice locului. În interior, biserica ascunde adevărate comori, dintre care altarul poliptic din secolul al XVI-lea, pictat de Vicentius Cibiniensis, autorul altarului poliptic de la Cetatea de Baltă şi al unei fresce a bisericii din Ocna Sibiului. Unul dintre clopote este foarte valoros, din 1664, de asemenea și o cristelniță gotică, din bronz. Pereții bisericii mai păstrază sub straturile vremii și o serie de picturi murale datând din primele secole de existență a bisericii.

restul pe povestisasesti.com

""