Autor 6756 vizualizări


Umanitatea evoluează sau involuează? Există cicluri de înflorire și decădere a civilizațiilor sau acestea sunt produsul imaginației istoricilor? Cert este că vremurile pe care le trăim încep să arate diferit față de momentul la care ne-am făcut intrarea în această lume.

Ceea ce era considerat inacceptabil în urmă cu două decenii, astăzi devine banalitate, parte a peisajului cotidian. Consumul de canabis reprezintă, în special în America de Nord, o bună bucată din „noua realitate”. În Canada, de pildă, autoritățile afirmă că 12% din populație, adică 3,6 milioane de persoane, fumează marijuana în scop recreațional. Dintre acestea, 24% susțin că folosesc acest drog din rațiuni medicale.

Înainte de toate, însă, se impun câteva scurte precizări de ordin lexical: canabisul este „cânepa indiană” din care se extrage marijuana, un amestec de frunze și flori uscate, folosit sub formă de țigarete. În argou, li se mai spune și „pot”, „jointuri”, „iarbă”, „weed”, „Mari” sau „Marie-Jeanne”. Mirosul este înțepător, dar e perceput de fiecare om în funcție de experiența sa olfactivă și de calitatea „ierbii” fumate – unii spun că mirosul ar fi asemănător cu cel emanat de sconcs.

Dacă în unele țări din lume posesorul unei astfel de țigarete riscă ani grei de închisoare, în America de Nord poți avea „surpriza” de a vedea, cât stai la semafor, câte un șofer „stresat” care își aprinde tacticos un joint. Despre cluburile de noapte și petrecerile de vineri seara, nici nu are rost să mai amintim.

Interesul poartă fesul

Există, indiscutabil, mai multe feluri în care îți poți trăi viața, iar tendința naturală a omului este de a căuta variantele mai ușoare. Una dintre acestea este evadarea din realitate prin consumul unor substanțe, legale sau ilegale, în funcție de epocă.

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, canabisul era folosit frecvent în domeniul farmaceutic. Nu era neobișnuit, și nici ilegal, să vezi în farmaciile vremii tot felul de recipiente ce conțineau extract de canabis. Ulterior, politicienii americani au ajuns la concluzia că această industrie trebuie reglementată și au impus reguli și sancțiuni. Așa a apărut „Marijuana Tax Act”. S-au răzgândit în perioada celui de-al Doilea Război Mondial (1942), atunci când soldații trebuiau „ajutați” cumva să depășească mai ușor ororile și mizeria unei conflagrații vecine cu iadul.

Se pare că prima referire la canabis ca substanță psihoactivă se regăsește în scrierile împăratului chinez Shennong și datează din anul 2737 înainte de Hristos. De asemenea, împăratului Shennong îi este atribuită, în cultura chineză, descoperirea ceaiului și a unor plante medicinale folosite din vechime până în zilele noastre.

Cert este că, în ultima sută de ani, consumul de marijuana în scop recreațional nu s-a bucurat de o istorie prea romantică, fiind mai degrabă aspru condamnat, în pofida încercărilor periodice de relaxare a cadrului legal ce-l viza. Niciun guvern n-a reușit, însă, și poate că nici nu și-a propus, să eradicheze fenomenul. În America de Nord a existat dintotdeauna o piață ilicită a canabisului pe care s-au grefat aspecte sociale și culturale, devenite adevărate mode printre adolescenți și tineri adulți.

Schimbare de paradigmă în „Lumea nouă”

Uruguay a devenit prima țară, în 2013, care a adoptat o lege a canabisului, reglementând consumul acestuia în scopuri recreaționale. Trei ani mai târziu, odată cu alegerile care au furnizat „surpriza Donald Trump”, opt state americane au votat în favoarea legalizării consumului de marijuana: Alaska, California, Colorado, Maine, Massachusetts, Nevada, Oregon, Washington, plus districtul federal Columbia. Acestea reprezintă aproximativ 75 de milioane de oameni, adică mai mult de 20% din populația SUA.

Dezbaterile aprinse din societatea americană s-au materializat în plan legislativ și ca urmare a unei constatări cât se poate de simple – în ciuda eforturilor de aplicare a legii și de sancționare a traficului și consumului de droguri, canabisul rămâne de departe drogul cel mai utilizat în lume. S-a dovedit că interzicerea marijuanei este o strategie ineficientă pentru reducerea prejudiciilor sociale produse de către consumatorii de droguri. O spun experții canadieni care au elaborat actele normative ce vor intra în vigoare la 17 octombrie 2018. Piețele ilegale de desfacere s-au dezvoltat, susținute puternic de crima organizată, iar actele de violență asociate consumului de droguri sunt în continuă creștere.

Așadar, câteva țări importante, dintre cele peste 185 semnatare ale celor trei convenții ONU privind controlul stupefiantelor, și-au reevaluat pozițiile adoptate în anii ’70 și ’80. Dincolo de rapoartele oficiale, au existat și vor exista însă interese extrem de mari care influențează deciziile pe această temă. Cu atât mai mult cu cât este vorba de foarte mulți bani negri. Ministerul mexican al Securității publice afirma, în urmă cu un deceniu, că traficul de droguri din SUA generează câștiguri anuale de 63 de miliarde de dolari, în vreme ce numai piața heroinei din Rusia este evaluată la șase miliarde de dolari, potrivit Oficiului federal antidrog de la Moscova.

Bani la buget și destructurarea mafiilor locale

Conștienți de faptul că prin legalizarea consumului de canabis în scop recreativ creează, practic, o nouă „industrie a viciului”, responsabilii guvernamentali de pe continentul american încearcă, totuși, să prevină o serie de efecte catastrofale. Restricțiile în privința publicității și promovării produselor pe bază de canabis se înscriu, indiscutabil, în această linie. În principal este vizată publicitatea în rândul tinerilor, deja foarte vulnerabili la „farmecele” traficanților ce roiesc în jurul școlilor și liceelor. În al doilea rând, s-a pus la punct o strategie de informare a adulților în privința problemelor de sănătate pe care consumul îndelungat de marijuana le generează – schizofrenie, psihoză, boli pulmonare, afecțiuni ale nou-născuților, în cazul femeilor care au inhalat fumul în timpul sarcinii.

În esență, prin legalizarea consumului de „droguri ușoare”, autoritățile vor să scoată la suprafață sume considerabile de bani și să-i smulgă de sub controlul mafiilor locale pe „micii dependenți”. Spre exemplu, în metropola francofonă a Canadei, Montreal, polițiștii și procurorii au constatat că distribuția de marijuana este „manageriată” de vietnamezi, în spatele acestora aflându-se, desigur, alte forme mai complexe de crimă organizată. De altfel, în toate marile orașe ale Americii de Nord, activitățile ilegale – prostituție, jocuri de noroc etc. – îmbracă și o „haină” etnică, fapt recunoscut cu jumătate de gură de către avocați, procurori și judecători.

Restricțiile impuse de „corectitudinea politică” îi împiedică deseori pe cei care lucrează în sistemul judiciar să prezinte statistici și, uneori, să ia măsuri adaptate circumstanțelor. Frustrările profesioniștilor din domeniu cresc, însă partea bună este că „legea tăcerii”, oricât de aspră ar fi, nu funcționează niciodată pe termen lung.

Un partid pentru fumătorii de pot

Revenind la tema legalizării canabisului, scepticii susțin că rezultatele nu se vor ridica la nivelul așteptărilor și că, printr-o asemenea măsură, poarta spre consumul de droguri de mare risc va fi larg deschisă. De cealaltă parte, adepții „fumatului ierbii” afirmă că temerile scepticilor au ca fundament prejudecăți și necunoașterea studiilor științifice de dată recentă. Ei insistă că marijuana ar putea avea chiar un rol benefic asupra organismului, inclusiv în prevenirea cancerului.

Aici trebuie menționată și existența unui partid politic în Quebec, Bloc Pot, care militează de ani buni pentru legalizarea consumului de canabis. Va participa și la alegerile din această toamnă, numai că preconizata legalizare a marijuanei, la 17 octombrie, i-a cam diluat sensul existenței pe scena politică. Oricum, Bloc Pot încearcă să se adapteze, cum poate, noilor realități. „Votul pentru Bloc Pot se va transforma într-o reală acceptare socială a canabisului, o calitate mai bună la un cost mai mic, un acces mai ușor, mai democratic și într-o mai bună informare a publicului”, se arată în mesajul electoral al partidului.

Dincolo de opiniile „pro” și „contra” exprimate în spațiul public, un recent sondaj efectuat printre medicii canadieni relevă faptul că jumătate dintre aceștia se opun legalizării marijuanei. Cercetătorii companiei MD Analytics au prezentat date potrivit cărora doar trei din zece medici sunt de acord cu o astfel de măsură legislativă. Iată câteva dintre argumentele aduse de către cei care se opun: iminenta creștere a numărului pacienților dependenți de canabis, efectele nefaste asupra creierului, tulburările psihotice și depresia. De asemenea, medicii sunt convinși că un număr mare de pacienți care au deja prescripții medicale pentru canabis vor renunța la tratament și se vor reorienta spre magazinele specializate unde se va vinde acest produs.

Până vor putea fi strânse date concrete asupra efectelor legalizării consumului de canabis în scop recreativ, autoritățile din SUA și Canada înființează societăți de stat care să gestioneze producerea și vânzarea de marijuana și lustruiesc cu grijă vitrinele spațiilor comerciale ce-i vor fi destinate. Așadar, după 90 de ani de prohibiție, canabisul revine, încet și sigur, printre realitățile cotidiene. Rămâne de văzut însă cât va dura această nouă relaxare legislativă.