Autor 6619 vizualizări


Interdicțiile și restricțiile de tot felul impuse prin ordonanțe militară pot fi greu de suportat, dar nu reprezintă o noutate. În istorie au existat mai multe momente când au fost impuse astfel de restricții. Spre exemplu în perioada Primului Război Mondial, administrația militară germană a impus populației civile din România ocupată un număr mare de interdicții și restricții.

Starea de război și ocupația inamică afectase grav societatea, anumite produse se găseau din ce în ce mai greu, fapt care a determinat emiterea unor ordonanțe care interziceau exportul anumitor produse fără permisiunea autorităților, cum ar fi săpun, mărfuri țesute sau croşetate, încălțăminte, materiale de cusut, vopseluri sau materiale de scris, etc. Contravențiile se pedepseau „cu închisoare şi/sau cu amendă până la 20.000 de mărci (să nu uităm că o parte a teritoriului românesc se afla sub ocupație germană), iar încercarea sau ajutarea se pedepseau ca fapt îndeplinit, mărfurile confiscându-se”, scrie Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, pe pagina de Facebook a instituției.

Alte ordonanțe interziceau comerțul şi tăierea păsărilor; la 19 mai 1918, un astfel de document stipula:

„Tăierea păsărilor de curte se interzice până la alte dispozițiuni / Mai departe se interzice până la alte dispozițiuni orice comerț de păsări de curte, atât înstrăinarea, cât şi dobândirea / Contravențiile premeditate sau din imprudență se pedepsesc cu amendă până la 1000 lei şi cu închisoare până la 3 luni sau cu una din aceste pedepse / Afară de aceasta se poate pronunța şi confiscarea păsărilor din curte aflătoare încă / Prăvăliile şi birturile se mai pot aştepta în caz de contravențiune la închiderea stabilimentului lor.”


Unele restricții se refereau la deplasarea locuitorilor după anumite ore sau la posibilitatea de a merge la restaurante sau cinematografe. La Ploieşti, la 28 februarie 1917, locuitorii erau anunțați printr-o înștiințare că, începând cu data de 1 martie 1917, populația civilă avea interdicție în a circula pe străzi, după ora 10 seara, iar la cinematografe puteau rămâne doar până la orele 8.30 seara. Totodată, celelalte localuri publice, restaurante, etc. puteau fi deschise numai până la orele 7 seara. Orice încălcare, se spunea, „va fi aspru pedepsită”.


De asemenea, au fost interdicții și în privința folosirii pânzeturilor, atât de necesare în spitale. Un document emis de autorități în ianuarie 1918, în Gorj, interzicea hotelurilor, birturilor și restaurantelor a întrebuința fețe de mese și șervete, fiind permise doar cele de hârtie. În document se mai arăta că lenjeria de masă, de pat, ștergarele și șervetele din magazine, hoteluri, case particulare, birturi, restaurante și alte asemenea întreprinderi urmau să fie rechiziționate:

„Gospodăriile caselor particulare au de anunțat rezervele care trec de 6 fețe de mese și 6 șervete precum și pe acelea care de fiecare cap de familie întrec numărul de 3 ceașafuri, 3 fețe de pernă, 6 ștergare, 3 șervete. Asupra ridicării obiectelor se va emite o nouă ordonanță”.

Nerespectarea acesteia se pedepsea cu „închisoare până la un an și cu amendă până la 10.000 lei sau cu una din aceste pedepse sau confiscarea obiectelor”.


Foto: Facebook / Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”