Holocaustul uitat: masacrul de la Nanjing si drama eroului nazist John Rabe jpeg

Holocaustul uitat: masacrul de la Nanjing si drama eroului nazist John Rabe

Nanjing este “capitala sudica” a Chinei. Se afla situata la 300 de kilometri de Marea Chinei de Est si a fost ridicata pe malul raului Yangtze. Este capitala Provinciei Jiangsu, in prezent are 5 milioane de locuitori si a fost un punct strategic pentru japonezi in cel de-Al Doilea Razboi Mondial. La data de 9 decembrie 1937, orasul a fost invadat de armata japoneza. Al doilea razboi chino-japonez abia incepuse dar Japonia urma sa capituleze in 1945 dupa atacul declansat de SUA la Hiroshima si Nagasaki si dupa infrangerea in fata armatei ruso-mongole din Manciuria, provincie capturata in 1931.

Ceea ce insa s-a intamplat in Naijing reprezinta unul dintre actele de cruzime ce au cutremurat lumea in timpul celei de-a doua conflagratii mondiala. Povestile sunt inspaimantatoare, dar a existat si un erou. Numele sau este John Rabe…

Japonia se afla in plina recesiune, afectata de marea criza economica ce a izbucnit in anul 1929. Prosperitatea Imperiului nu putea fi obtinuta decat prin valorificarea bogatiilor Chinei. Astfel ca, la inceputul anului 1930, Japonia a derulat o puternica politica de expansiune teritoriala. A inceput cu atacul de la Manciuria din anul 1931, cu bombardarea Shanghaiului la 29 ianuarie 1932 si continuand cu incidentul de la Podul Marco Polo din 7 iulie 1937, care a fost unul din factorii ce au condus la declansarea celui de-Al Doilea Razboi Mondial.

Totodata, la inceputul anului, japonezii au invadat spatiul aerian al Chinei si au inceput bombardamentul asupra orasului Nanjing. Japonezii nu cautau sa bombardeze puncte cheie militare, ci tintele erau numai si numai civile. Sudul orasului, unde exista cea mai mare densitate a populatiei, a suferit cel mai mult in urma bombardamentelor. Cel mai dur atac a avut loc pe 25 septembrie cand, de la ora 9:30 pana la 16:30, avioanele de lupta japoneze au aruncat peste oras mai mult de 500 de obuze. Japonezilor nu le-a pasat nici ca vor rade de pe suprafata pamantului Spitalul Central din Nanjing, cu toate ca pe acoperisul cladirii era vopsita o uriasa cruce rosie.

La data de 20 noiembrie, guvernul Kuomintag a anuntat ca va muta capitala regiunii la Chongqing, oras ce se afla situat in centrul Chinei. Nanjing a fost aruncat in haos. Oficiali de rang inalt si angajati in aparatul de stat au parasit urgent orasul, lasandu-i in spate pe locuitorii neputinciosi. In 1937, populatia orasului numara 1 milion de suflete. Guvernul Kuomintag nu a facut nimic pentru a-i ajuta pe bietii oameni. A fost nevoie ca un grup de filantropi germani, britanici si americani sa intervina si sa propuna guvernului infiintarea unei zone de siguranta pentru refugiati.

In acest timp, armata japoneza inainta lejer spre Nanjing. Planul japonezilor era urmatorul. Ei urmau sa invadeze Naninjingul de pe frontul de vest. Frontul de est trebuia ocupat pentru controlul asupra caii ferate care lega Nanjing de Shanghai iar frontul de centru cu scopul de a detine controlul asupra caii ferate Nanjing – Hangzhou. Odata atinse aceste scopuri, japonezilor le-a fost simplu sa atace decisiv pe frontul de vest. Armata orasului era formata din 100.000 de soldati, aflati sub comanda generalului Tang Shengzhi. Dar bravul general a dat bir cu fugitii si a preferat sa nu dezvolte o contra-ofensiva pentru a apara orasul. Mai mult, acesta si-a lasat armata si a fugit.

Asadar, in decembrie, trupele japoneze aveau sa invadeze Nanjing. Ceea ce a urmat, a fost un adevarat masacru. Timp de sase saptamani au fost ucisi peste 300.000 de civili chinezi iar aproximativ 80.000 de femei au fost violate de soldatii japonezi.

Japonezii au pus stapanire totala pe Nanjing in ziua de 13 decembrie 1937. Mai intai, armata japoneza a capturat 1500 de soldati chinezi pe care i-a aruncat in aer cu ajutorul minelor iar, ulterior, cadavrele lor au fost imbibate cu petrol si incendiate. In final, toti soldatii japonezi au tras focuri asupra cadavrelor cu toata munitia pe care au avut-o la indemana. Acesta a fost doar primul “lot”.

Continuarea pe europolics.ro