Gripa, noua ameninţare
Recentele manifestări ale gripei arată că oamenii au rămas vulnerabili în faţa pandemiilor.Virusul gripal se deosebeşte de cele care provoacă variola, rujeola sau poliomielita prin faptul că îşi schimbă periodic caracteristicile structurale şi biologice.
Primele relatări ale unei boli cu simptomatologia gripei aparţin lui Hippocrates în anul 412 î.Hr. Interesante sunt şi relatările făcute de doi cronicari italieni, Matteo Villani şi Domenico Buoninsegui (1358), care scriu despre Ciuma Neagră şi de o molimă ce a izbucnit în Italia în timpul iernii, pe care ei o numesc Influenza („influenza din freddo“), nume folosit şi astăzi pentru a denumi gripa (Alexandru Mihail în „Gripa şi prevenirea ei“).
Alte epidemii care par a fi de gripă sunt înregistrate la Londra (1527), Spania (1580), Franţa, Anglia şi Spania (1728), în toată Europa (1780), urmate de una severă în 1889‑1890. În 1892, bacteriologul german Richard Pfeiffer anunţa că a reuşit să izoleze agentul care provoacă gripa (Haemophilus influenzae), însă mai târziu s‑a descoperit că el s‑a înşelat.
Louis Pasteur este primul care va lansa ipoteza că gripa era produsă de un germen de dimensiuni mai mici decât microbul (particula submicroscopică), respectiv virusul, un agent patogen filtrant, care se dezvoltă în interiorul celulelor vii. Abia în 1933, Andrew, Smith şi Laidlaw au reuşit să izoleze virusul gripal. Primul Război Mondial va oferi terenul propice declanşării celei mai mari pandemii de gripă din istoria omenirii, dezastrul provocat fiind comparabil doar cu cel al pandemiei de ciumă neagră.
Gripa spaniolă şi victimele ei
Denumită gripă spaniolă, virusul H1N1 a afectat cam jumătate din populaţia globului, iar estimările oferă cifre impresionante ale morţilor, între 20 şi 50 de milioane. A fost denumită gripă spaniolă pentru că ziarele din Spania neutră au popularizat pe larg această pandemie, pe când în ţările beligerante a existat o anumită cenzură.
Printre celebrităţile răpuse de gripa spaniolă amintim pe economistul şi sociologul Max Weber, poetul Guillaume Apollinaire, Sophie Halberstadt‑Freud (fiica psihanalistului austriac Sigmund Freud). Se presupune că virusul a fost adus în Europa în 1917 de soldaţii americani trimişi să lupte de partea Antantei.
Apariţia gripei porcine
A doua pandemie cunoscută de gripă izbucneşte în 1957 în centrul Chinei, fiind provocată de o nouă tulpină gripală (H2N2), având caracteristici biologice distincte faţă de virusul care a provocat gripa spaniolă. Pandemia s‑a propagat cu repeziciune în Hong Kong, Singapore, Taiwan, Cambodgia, Filipine, India (unde s‑au înregistrat milioane de cazuri de îmbolnăvire), URSS, Europa şi SUA (70.000 de morţi). Practic, în 10 luni pandemia a făcut ocolul lumii. În 1968, izbucneşte gripa de la Hong Kong, provocată de o nouă tulpină (H3N2) a virusului gripal.
Pandemia se va răspândi şi în SUA, unde vor fi oraşe a căror populaţie se va îmbolnăvi în proporţie de 35‑40%, iar în luna decembrie ajunge şi în Europa.
În 1976, la baza americană Fort Dix din New Jersey are loc o nouă mutaţie, un virus de tip H1N1 trece de la porc la om, infestând militarii (moare unul singur). Măsurile drastice luate împiedică virusul să treacă dincolo de baza militară, iar autorităţile decid vaccinarea a aproximativ 48 de milioane de oameni.
În 1977, o nouă epidemie are loc în China, ţara care rămâne un important focar de răspândire a unor epidemii de gripă. În 1997, la Hong Kong apare gripa aviară la păsări, iar în 2003 are loc mutaţia la om ‑ virusul A/H5N1, care se va răspândi în întreaga lume.
Ultima pandemie porneşte în 2009 din Mexic, unde are loc o nouă mutaţie. Este vorba de gripa porcină (A/H1N1), de fapt o modificare a virusului care a provocat gripa spaniolă în 1918. La începutul lunii februarie 2010, numărul deceselor la nivel mondial din cauza gripei porcine a ajuns la peste 14.500 (în România, peste 100). Şi asta, în condiţiile în care au fost demarate ample campanii de vaccinare a populaţiei şi s‑au luat măsuri drastice de carantină.
Mai citeşte:
Ciuma, holera, tifosul şi gripa în istorie
Prăbuşindu‑se dintr‑o dată asupra Atenei...
Fum şi oţet pentru ciumaţii Bucureştilor
Scăpăm de ciumă, dăm peste holeră!
