Autor 6330 vizualizări


Fotograful transilvănean Veres Ferenc (1832-1916), inventator şi iniţiator al ideii de muzeu al fotografiei în Ungaria, este cel datorită căruia turiştii şi îndrăgostiţii de fascinanta istorie a Clujului îi pot vedea înfăţişarea de acum 150 de ani. Un album unicat al artistului, cu fotografii realizate în Cluj şi împrejurimi, i-a fost oferit în 1867 fermecătoarei împărătese Sissi.

Bătrânele clădiri ale Clujului, fie ele baroc sau secession, fascinează şi astăzi privitorul român sau străin, cu atât mai mult cu cât spre deosebire de metropole, sunt situate într-o zonă mai compactă. Admiraţia prinde substanţă atunci când clădirea este „personificată” în ochii privitorului iar acesta începe să îi cunoască istoricul întocmai ca pe poveste a unei fiinţe umane. Într-un astfel de demers, cel puţin în ceea ce priveşte Clujul / Klausenburg / Kolozsvár, cele câteva duzine de fotografii realizate de Veres Ferenc cu oraşul la mijloc de secol XIX, sunt esenţiale.    Obiective centrale din Cluj, precum Piaţa Unirii, sunt surprinse în ipostaze care astăzi pot fi doar intuite. Alte locuri, precum turnuri-poartă de intrare în cetatea medievală, Poarta Podului sau Poarta Ungurilor,   mai pot fi văzute exclusiv în instantaneele sale, obiectivele respective fiind distruse ulterior.

Pozarul Clujului de secol XIX  

Veres Ferenc s-a născut la 1832, la Cluj şi este autorul marii părţi a fotografiilor care înfăţişează Clujul în secolul XIX, în special în cea de-a doua jumătate, arată istoricii consultaţi de Adevărul. Pozele sale sunt cu siguranţă cele mai răspândite, inclusiv sub forma foto-copiilor digiatle şi ar putea fi cele mai vechi instantaneee cu oraşul care se păstrează astăzi.  Chiar dacă figura sa este însă mai puţin cunoscută publicului larg, meritele lui, între care şi cel de inventator – cu creaţiile nepatentate însă -sunt clar recunoscute de istorici: 

A fost un pionier al artei fotografice în Transilvania. Se pare că a avut vreo 2-3 înaintaşi, dar a adus la o altă treaptă la această artă. A făcut foarte multe experimente în vederrea transpunerii pe placă de ceramică a  fotografiilor. A şi făcut un procedeu chimic în acest sens. A experimentat fotografia color, culorile ieşeau, însă nu a reuşit să le stabilizeze. Din păcate nu a avut grijă  patenteze invenţiile, a lucrat mult din proprie pasiune, pentru sine, nu pentru alţii şi nu a avut această preocupare”, a menţionat istoricul clujean Lukács József.  

Trebuie menţionat că, la capitolul iniţiative, Veres Ferenc este primul care a vorbit, în 1867, despre ideea înfiinţării unui Muzeu al Fotografiei, în Ungaria, potrivit site-ului oficial al Muzeului Naţional de Fotografie din ţara vecină.
A fotografiat oraşul în perioade diferite  

Unul din meritele speciale ale lui Veres Ferenc este că a ipostaziat locuri din oraş în diferite intervale de timp. „A avut excepţionala ideee de a fotografia oraşul, din diferite unghiuri, la o distanţă de 15-20 de ani. Sunt fotografii din jurul lui 1850, 1880 şi astfel pot fi comparate cele două seturi imagini. Acele imagini care circulă şi pe internet, cu Clujul secolul XIX, în cea mai mare parte sunt de la el”, a explicat Lukács.   

Fotografii-document

Fotografiile lui Veres oferă nu numai o bază comparativă cu privire la înfăţişearea unor locuri şi imobile din oraş, dar şi imagini ale unor obiective de mare importanţă în trecut dar care astăzi nu mai există, subliniază profesorul de istorie Vladimir Bogosavlievici, unul din cei mai buni cunoscători ai istoriei oraşului.   „În fotografiile sale apar Poarta de pe strada Podului (FOTO, vedere dinspre Nord, klm.ro), de lângă clădirea Poştei, Turnul aurarilor – chiar demolat în 1859 şi fotografiat înainte de a fi demolat, numit şi ‘Turnul prafului de puşcă’, situat la colţul străzii actuale Emil Isac, Poarta de pe strada Ungurilor, actualul Bulevard 21 Decembrie, demolată în 1872”, explică profesorul.    

Continuarea articolului pe Ade
vărul.ro